Tragedia basarabeană şi şansa Republicii Moldova | Moldova | DW | 22.02.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Tragedia basarabeană şi şansa Republicii Moldova

Deşi ar avea datele să treacă drept un colţ de rai, ţara de dincolo de Prut e-n pragul unor alegeri decisive pentru soarta infernului în care a prefăcut-o oligarhia. Care pare să-ncerce să-i omoare pe liderii opoziţiei.

Maia Sandu şi Andrei Năstase în iulie 2018, în timpul unor proteste la Chişinău

Maia Sandu şi Andrei Năstase în iulie 2018, în timpul unor proteste la Chişinău

În condiţii de straniu şi regretabil dezinteres românesc şi european, s-a aflat cu doar câteva zile înainte de scrutin că liderii alianţei ACUM au fost otrăviţi. Dar au fost otrăviţi realmente? Şi dacă da, cum? Şi de ce se află acum?

Conform Maiei Sandu, credibil lider pro-european al PAS şi colegului ei de la PPDA, aproape la fel de credibilul Andrei Năstase, cei doi au fost intoxicaţi cu metale grele, în speţă, cu mercur. Fapt ce reiese din repetatele teste făcute. Analizele efectuate, a explicat Maia Sandu, indică o acumulare de metale grele în sânge care exclude, după cum relevă medicii (străini), o explicaţie naturală.

Altfel spus, cantitatea de mercur din sânge presupune ”o intervenţie din afară”. O intervenţie de bună seamă criminală, s-o spunem noi pe şleau, în baza copiilor unora din aceste teste, examinate, vineri, de presă, şi a unor antecedente ale istoriei locale şi regionale. 

Făcute probabil în ajun de alegeri spre a maximiza efectul lor electoral, afirmaţiile liderilor blocului ACUM sunt prea uşor de probat sau infirmat, ca să fie plauzibil să fie false. Totuşi, purtătorul de cuvânt al PD le-a catalogat din capul locului drept ”aberaţii electorale”.

Atâta lejeritate, duplicitate şi ipocrizie electorală în faţa unei probabile crime dintre cele mai grave şi e de ajuns ca să descalifice definitiv şi irevocabil partidul lui Vlad Plahotniuc, oligarhul nicicând ales, dar hulpav, care a acaparat o mare parte din controlul asupra Republicii Moldova.

Fără să se bucure de susţinere populară suficientă ori, în ciuda sprijinului dragniot, de legimitate internaţională, la care râvneşte la fel de puternic ca rivalul său socialist, pe faţă pro-rus, Igor Dodon,  Plahotniuc stăpâneşte şi mare parte din massmedia moldovenească. Partea cealaltă e dominată, aproape integral, de reprezentantul Rusiei la Chişinău, în persoana preşedintelui socialist Dodon.

În spijinul electoral al celui din urmă s-a lansat în Rusia bomba unor acuze puternice cu doar două zile înainte de alegeri. S-a afirmat că Rusia a deschis un dosar de urmărire penală împotriva lui Plahotniuc şi a lui Veaceslav Platon. Moscova i-ar acuza pe ambii de organizare a unei grupări criminale şi de tranzacţii valutare ilegale, între care retragerea a circa 560 de milioane de dolari din Rusia.

În Moldova şi în afara ei se luptă deci pentru un  vot în plus şi un strop de credibilitate, cu arme grele şi foarte grele. Lupta se dă, se ştie, pe spinarea moldovenilor, minţiţi, la rândul lor, din greu. Se potriveşte, în context, să se găsească metale grele în sângele singurilor politicieni cât de cât credibili şi pro-occidentali, pe care-i mai are ţara, şi pe care i-au combătut din greu imperiile mediatice ale celor doi oligarhi, Dodon, preşedintele ţării, precum şi Plahotniuc, regele neîncoronat al statului.

Cui i-aş da eu votul, în aceste condiţii? E simplu. Blocului ACUM. Fiindcă  ar fi iresponsabil să se opteze pentru oligarhi, chiar dacă se ceartă la cuţite, ca Dodon şi Plahotniuc, ori să se mizeze pe partide mici, diversioniste.  Fiindcă duminică vor avea loc în Republica Moldova alegeri probabil cruciale. Votul îi va determina ţării viitorul economic, social şi politic. Îi va hotărî fie prezervarea unei şanse minime de acces la un destin european, implicit unionist şi democratic, ori pecetluirea stăpânirii mafiote locale, ruseşti şi asiatice, în speţă soarta reşutei irevocabile sub cizmă putinistă.

Mi se pare cât se poate de clar că ţara nu va avea vreo şansă de-a scăpa de mişelia mafiotă, care-i suge sângele când nu-i intoxică venele aşa cum l-a otrăvit poliţia politică rusă pe preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko, decât când va avea o conducere nouă şi responsabilă.

Mi se pare clar că nici oligarhia locală a lui Plahotniuc, reprezentată de PD, şi nici cleptocraţia Kremlinului, ai cărei exponenţi sunt socialiştii lui Dodon, nu pot beneficia de vreo fărâmă de încredere din partea cetăţenilor cinstiţi, indiferent cât de intensă e ura mutuală a celor doi.

Mi se pare, în fine, evident când şi cum îşi va recupera cea mai săracă şi năpăstuită ţară din Europa speranţele de a redeveni un colţ de rai.

Când va scăpa de mincinoşi uşor de cumpărat în scaune de parlamentari. Când alegătorii se vor uni şi vor refuza să pună botul la partide de buzunar, inventate spre a fărâmiţa opoziţia. Când va ajunge să impună în ţară, cu ajutor occidental, o justiţie demnă de acest nume, una neselectivă, care să nu permită arestarea, judecarea şi condamnarea pe criterii politice.

Când îi va aresta, judeca şi condamna pe marii corupţi care au devalizat mult mai mult decât miliardul de dolari de-al cărui furt e acuzat Ilan Shor şi le va confisca averea acumulată oneros şi ilegal. Când oamenii vor da ascultare rudelor lor din vest şi presei libere cu adevărat, oricât de puţină e.

Când ţara se va vedea izbăvită de oligarhiile mafiote din interior şi exterior, care se luptă cu o energie infernală pentru supremaţie pe grumazul moldovenilor de rând, forţaţi şi ei, ca fraţii lor de dincoace de Prut, să emigreze şi să-şi lase familiile şi pământul de izbelişte.

Când se vor întâmpla toate acestea? Nu ştiu. Dar ştiu că un prim pas promiţător se va fi efectuat o dată cu accesul Maiei Sandu şi al lui Andrei Năstase la butoane. Cred în şansa lor de a învinge, dacă supravieţuiesc atacurilor asupra lor în încleştarea inegală, sinistru viciată de Dodon, Plahotniuc şi stăpânii lor din afara ţării, în care sunt siliţi să lupte.