Trafic pe două sensuri pe Drumul Mătăsii | Economie | DW | 28.08.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Economie

Trafic pe două sensuri pe Drumul Mătăsii

Ce pot face Germania și Europa pentru a evita să fie pulverizate de războiul comercial dintre SUA și China? Mediul economic cere reacții mai strategice și mai vehemente. Din Berlin relatează Sabine Kinkartz.

Gigantul chimic german BASF se confruntă cu o provocare. Concernul vrea să investească 10 miliarde de euro într-o nouă fabrică în China. "Este cea mai mare decizie pe care a trebuit să o luăm vreodată și este un risc uriaș", spune președintele BASF, Martin Brudermüller. Lumea se află într-o luptă de restructurare economică și tehnologică, ordinea globală și numeroase forțe de până acum s-au dizolvat.

Mediul economic se simte încolțit în acest context. Marile firme pot influența costurile și tehnologiile, spune Brudermüller. Ele nu pot însă influența taxele vamale și restricțiile de acces pe diverse piețe, nici deciziile de politică monetară sau dezintegrarea unor structuri de reglementare la nivel politic și de control. "Avem nevoie de condiții-cadru clare, ca să știm că putem opera într-un anumit loc și peste 10, 20 sau 30 de ani", explică șeful BASF nu doar în referire la planificata investiție a concernului său în China.

O privire pe "lista lui Trump"

Ce înseamnă schimbarea permanentă a regulilor știe prea bine și Natalie Mekelburger. Ea este șefa producătorului german de piese auto Coroplast Fritz Müller. Această firmă mijlocie produce tot felul de cabluri, printre care și cele speciale pentru automobile electrice. 6000 de angajați lucrează în 12 unități de producție diferite din lumea întreagă, dintre care trei în China. De la fabricile chineze se exportă produse și în SUA.

Germania Wolfsburg stație de încărcare a mașinilor electrice (picture-alliance/imageBROKER/Fotoatelier Berlin)

Cablurile - conexiunile nervoase ale automobilelor electrice

"Războiul comercial este cel mai grav lucru care i se poate întâmpla unei întreprinderi", se plânge Mekelburger. "Trebuie să verificăm zilnic lista lui Trump să vedem dacă suntem cumva afectați și noi." Ajunge doar ca un anumit material să fie taxat suplimentar pentru a genera costuri suplimentare de două milioane de euro pe an (la o taxare de 10%) sau de patru milioane pe an (la o taxare de 20%).

Politica externă se întâlnește cu economia

Mediul economic este în stare de alarmă. S-a observat clar acest lucru la reuniunea anuală a ambasadorilor germani, organizată de Ministerul de Externe de la Berlin și la care au fost invitați și Brudermüller și Mekelburger. În mod tradițional, în ziua a doua a conferinței, celor aproximativ 230 de ambasadori li s-au alăturat și peste 1000 de reprezentanți ai mediului economic și de afaceri. Temele principale de discuție anul acesta: războiul comercial, Brexitul, politica industrială și protecția climei, cu întrebarea cu privire la ce ar putea face mediul politic și cel economic în acest context dificil.

conferința ambasadorilor Heiko Maas (picture-alliance/dpa/K. Nietfeld)

Ministrul german de Externe Heiko Maas (în față), alături de comisara europeană pentru Concurență Margarethe Vestager și de șeful Siemens Joe Kaeser (stânga)

După ce China și-a devalorizat în urmă cu câteva săptămâni moneda națională, yuanul, ministrul de Externe Heiko Maas își amintește că a citit următoarea știre: "Germania ar putea profita de șocul yuanului". "Aceast este logica după care funcționează protecționiștii! Este cea mai bună exprimare a devizei My country first. Cine gândește așa, nu a înțeles nimic", a criticat Maas la reuniunea ambasadorilor. "În tot mai multe locuri din lume vedem izolare, vedem tentative de a introduce reguli noi, de a lua doar măsurile care dau bine pe termen scurt."

"Unde este răspunsul nostru?"

Maas pledează pentru o alianță a țărilor care nu doresc să o apuce pe acest drum descris mai sus. "Premisa pentru ca un sistem să rămână funcțional nu este concurența pură, ci cooperarea de pe picior de egalitate." În fața ambasadorilor și reprezentanților firmelor, Maas a vorbit despre o economie globală multilateral conectată, cu comerț liber și piețe deschise. "Dacă nu vom aborda conectați și global sarcinile grele din următorii ani și din următoarele decenii, atunci vom pierde cu toții la final." În acest sens, și UE ar trebui să-și consolideze poziția globală iar statele membre ale blocului comunitar să coopereze mai strâns.

Președintele BASF Martin Brudermüller merge chiar un pas mai departe. El cere crearea de alianțe strategice între politică și mediul economic pentru a contracara mai vehement deciziile luate de alte țări. "Când văd cum își manifestă forțele și cum se prezintă în lume țări precum Coreea de Sud, Japonia, SUA sau China, mă întreb uneori unde este răspunsul nostru la toate acestea?"

Politică colonială modernă

De exemplu așa-numitul drum al mătăsii: Brudermüller a povestit la conferința ambasadorilor cum l-a întrebat pe un reprezentant guvernamental dintr-un stat din regiunea Asia-Pacific ce măsuri ia împotriva presiunilor chinezilor de a angaja doar firme chinezești la proiectele de construcții de infrastructură. Răspunsul primit ar fi fost următorul: "Dar nu am defel vreo alternativă, voi europenii ați putea prelua astfel de proiecte, dar nu faceți niciodată oferte."

Președintele BASF Martin Brudermüller (picture-alliance/dpa/U. Anspach)

Președintele BASF Martin Brudermüller

Germanii și europenii trebuie să se implice mult mai mult, cere șeful BASF. "Mă deranjează că acționăm sub posibilitățile noastre", spune Brudermüller. În loc să se plângă cu privire la drumul mătăsii și la măsurile de "politică colonială modernă" ale chinezilor, concernele industriale europene ar trebui să formeze consorții cu garanții de la stat, pentru a reduce riscul financiar. "Dispunem de instrumente suficiente în acest sens."

Druml Mătăsii ar avea două sensuri. "Se poate merge de la Est la Vest, dar și de la Vest la Est", potrivit șefului BASF. "Ar trebui să ne preocupăm mult mai puternic de ce avem noi de făcut decât să ne tot lamentăm că ne fură chinezii viitorul."

Și ce fac IMM-urile?

Natalie Mekelburger, din partea IMM-urilor germane, nu este atât de neînfricată. Dar ea se simte adesea părăsită de politica germană. În urmă cu doi ani, un client de-al ei, un producător auto chinez, i-a cerut crearea unui joint venture. "Nu a fost însă o solicitare prietenoasă, ci o cerere fermă." La negocieri s-a prezentat o delegație în Germania care era la curent cu toate cele trei fabrici ale Coroplast din China. "Era vorba de produse folosite în electromobilitate, unele pe care ei puseseră ochii", a explicat Mekelburger.

Președintele chinez Xi Jinping vrea să investească 64 de miliarde de dolari în Drumul Mătăsii (Reuters/N. Asfour)

Președintele chinez Xi Jinping vrea să investească 64 de miliarde de dolari în Drumul Mătăsii

Firma ei nu a cedat și a respins până la urmă cererea chinezilor, după o analiză îndelungată. "Nu vrem să ne slăbim într-atât controlul în China." Acum, germanii așteaptă consecințele deciziei lor. "În cel mai rău caz, am putea fi obligați să renunțăm cu totul la operațiunile noastre din China", arată Mekelburger. Dar până acum nu s-a ajuns atât de departe.

Șeful BASF Brudermüller nu este surprins de această povestire. "Trebuie să avem mereu ceva ce și-ar dori să aibă și chinezii. Atunci vor să stea de vorbă și există posibilitatea să facem ceva."

De aceea, el crede că ar fi bine ca investițiile chineze în Germania și Europa să continue. "Cine deține ceva în străinătate, acela are deci și ceva de pierdut și este mai precaut în acțiunile sale."