Totul e captiv pe frontul de Est | Europa | DW | 14.06.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Totul e captiv pe frontul de Est

Moscova a renunțat la tancuri și folosește manipularea și corupția pentru a-și transforma foștii sateliți în zone neguvernabile.

Se spune că dacă ai pune un scaun gol, pe care lipești o etichetă cu numele lui Vladimir Putin, să candideze pentru orice funcție în Republica Moldova, ar câștiga-o. De un deceniu și jumătate, liderul de la Kremlin este cel mai popular personaj în fosta republică sovietică sau provincie românească - depinde de unde privești. Și depinde la ce privești. Căci despre asta este vorba: despre informație. Despre accesul la informație, care, în Republica Moldova, este dominată de știrile televiziunilor. Și, spune Valeriu Pașa, de la Watchdog.md, cei mai mulți dintre cetățenii moldoveni se informează de la televiziunile rusești. Nu pentru că ar suferi neapărat de nostalgii sovietice, ci pentru că sunt bilingvi iar televiziunile de limbă română nu pot oferi entertainment de calitatea celui prezent pe canalele retransmise de la Moscova. E o chestie de bani, până la urmă: dacă în Republica Moldova sau în România funcționează o piață cât de cât liberă de publicitate, cu resurse limitate și alterată eventual de cât de bune sunt relațiile dintre clienții de reclamă și mass-media, în Rusia, marile companii ale statului pompează miliarde de dolari în televiziunile aceluiași stat. Sau au propriile televiziuni, cum este cazul Gazprom.

Emisiuni de zvonuri, manipulare și intoleranță

Republica Moldova este țara din regiune cea mai expusă manipulărilor care vin dinspre Federția Rusă, a explicat Valeriu Pașa, la dezbaterea Reconnect Moldova organizată la București de Expert Forum. Este „spălare pe creier”, avertizează Pașa și citează sondaje ce spun că 30% dintre cetățenii moldoveni se informează dintr-o singură sursă și aceea este un post de televiziune deținut de statul rus, iar 50% urmăresc cu regularitate televiziunile de limbă rusă.

Valeriu Pașa și Rufin Zamfir (DW/C. Ștefănescu)

Valeriu Pașa și Rufin Zamfir

Gravitatea fenomenului a fost remarcată și de autoritatea de reglementare a audiovizualului de la Chișinău, încă din anii trecuți: în 2014 a amendat cinci posturi de televiziune care au preluat din Rusia „emisiuni informativ-analitice” pe post de instrumente de propagandă agresivă, folosind zvonuri neverificate, manipulări de imagini și texte precum și etichete care discreditează într-un limbaj intolerant și în lipsa pluralității opiniilor. Or, dacă televiziunile de limbă română au știri preponderent focalizate pe actualitatea internă, informațiile despre tot ce se întâmpla în lume ajung la publicul din Moldova prin televiziunile rusești. Acolo, Uniunea Europeană nu poate să iasă din criza financiară, valurile de refugiați nu mai încetează, actele teroriste sunt la ordinea zilei și, desigur, în contrapondere, singurul om de stat din întreaga lume cu verticalitate și clarviziune este Vladimir Putin. Nu e de mirare, în acest caz, că nici un politician din Republica Moldova nu se poate apropia, de 15 ani deja, de popularitatea lui Putin. Sigur, nici un scaun purtând numele liderului de la Kremlin nu va candida în Republica Moldova. Dar eticheta Putin a fost lipită unuia dintre candidații la ultimele alegeri prezidențiale, din toamna lui 2016: Igor Dodon nu a fost un parlamentar sau ministru carismatic, a stat în umbra fostului lider al comuniștilor, Vladimir Voronin, iar când a părăsit tabăra nostalgicilor sovietici pentru a fonda un partid socialist cu care a rebalansat scena politică de la Chișinău, a fost perceput mai degrabă ca un trădător pe care îl poți suspecta că o va mai face. Ce l-a săltat pe Dodon explică Valeriu Pașa: acesta a apărut pe afișe electoale blagoslovit de poza președintelui Rusiei.

O țară numai bună de pus pe foc

Săptămâna trecută, în cadrul unui forum organizat la București de Europuls, au fost prezentate și rezultatele unui studiu coordonat de thin tank-ul bucureștean Global Focus, dedicat vulnerabilităților la manipularea rusească în patru țări din Europa de Est și Sud-Est - Moldova, Georgia, Bulgaria și România. Unul dintre autori este Mihai Popșoi, expert în relații internaționale de la Chișinău, iar în opinia acestuia, cel puțin patru sunt aceste vulnerabilități: corupția, dependența energetică de Rusia, minoritățile care sunt expuse mediei ruse și biserica ortodoxă rusă căreia îi sunt arondați 70% din enoriașii ortodocși și care nu se ține departe de campaniile electorale. Pe acest fond de slăbiciuni, ONG-uri finanțate de Moscova susțin grupuri de intelectuali care promovează ideile propagandei ruse: revanșism, reinterpretarea istoriei, contestarea vectorului euro-atlantic și a valorilor europene, spune Popșoi. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării, îl completează Pașa: tendințele din opinia publică sunt atent măsurate de sociologi, iar banii din Rusia vin către oameni plătiți să vorbească în beneficiul Rusiei. Lista vulnerabilităților este însă deschisă de corupție, iar aceasta, în opinia reprezentantului Watchdog.md, este concentrată în jurul oamenilor politici care, în schimbul unor jocuri politice favorabile Moscovei, primesc la schimb avantaje materiale, de la rente pentru afaceri în Rusia până la finanțări de campanii. Astfel explică Pașa faptul că Igor Dodon a cheltuit în campania pentru prezidențiale, pe care a câștigat-o, de 49 de ori mai mult decât învinsul său, Maia Sandu.

Paata Gaprindashvil și Mihai Popșoi (DW/C. Ștefănescu)

Paata Gaprindashvil și Mihai Popșoi

O altă slăbiciune speculată de mașinăria de propagandă rusă, pe care o enumeră Popșoi, ține de elita politică de la Chișinău, în jurul căreia mișună oameni de afaceri dubioși cu perspective juridice nu tocmai favorabile, pentru salvarea cărora diverse figuri de la vârful instituțiilor statului ar fi dispuse să dea foc țării. Este vorba despre acele instituții ale statului care nu funcționează oricum așa cum ar trebui și care stârrnesc nemulțumiri publice exploatate în războiul informațional.

Un fenomen inedit în ce privește dezinformarea în Republica Moldova este finanțarea de către statul român, din bani publici, așadar, a unor instituții media care fac propagandă pro-oligarhică, atrage atenția deputatul USR Matei Dobrovoie. Culmea e, spune parlamentarul, că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni cunoaște situația, dar nu face nimic să evite această situație, crede Dobrovoie, mult mai gravă decât propaganda rusă și care este de cele mai multe ori îndreptată împotriva adevăratelor forțe politice pro-occidentale de la Chișinău.

Pe unde intră troienii Kremlinului în România, Bulgaria și Georgia

Internetul este și el un canal folosit cu insistență. Rusia are, în fabrica de troli, o echipă dedicată României și vorbitorilor de limbă română - și mai există și deja celebrul Sputnik Moldova, care, de fapt, este dedicat exclusiv României și pe care îl conduce unul dintre marii unioniști ai anilor 90, Iurie Roșca, apropiat cândva țărăniștilor de la București și pentru care s-au consumat ani la rând energii internaționale pentru a-l scăpa de prigoana rusă.

Studiul realizat de Global Focus constată că, în cazul României, rețelele sociale sunt cele mai permeabile arsenalului de manipulare politică rusească, în special fake-newsurilor. Urmează mediul politic, prea puțin credibil și cu vulnerabilități de natură juridică, și cel economic încă imatur și instabil dar, mai ales, prea puțin transparent, ceea ce permite accesul influențelor maligne, a banilor Moscovei, în zona acționariatelor. Rufin Zamfir, director de programe la centru Global Focus, vorbește despre încă o zonă ușor accesibilă cailor troieni ai propagandei moscovite: polarizarea societății sau, dacă se poate spune așa, fenomenul „noi-mai-deștepți-decât-voi”.

În ce privește celelate două state studiate, în Bulgaria, conexiunile bolnăvicioase dintre politic, afaceri, media și societatea civilă sunt cele care au creat o veritabilă cerere de interferență rusească. Mai ales în zona energetică, factorul rusesc joacă tare. Cât despre Georgia, totul pornește de la dezamăgiri: deși Rusia este în general percepută la nivel public drept agresor, deziluziile sociale și politice interne permit exploatarea arsenalului asimetric rusesc. Iar printre dezamăgirile enumerate și de Paata Gaprindashvili, directorul adjunct al asociației Georgia's Reforms Associates, una dintre cele mai mari vine din zona euro-atlantică: georgienii au fost ademeniți cu apropierea de Uniunea Europeană și NATO pentru ca, mai apoi, partenerii occidentali să facă un pas îndărăt, lăsând țara din Caucaz singură în fața Rusiei, într-o înfruntare disproporționată.