1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Tot mai mulţi germani se înarmează

1 februarie 2018

Cursuri de autoapărare, arme neletale, sprayuri paralizante - tot mai mulţi germani se simt ameninţaţi şi se înarmează. Sentimentul nesiguranţei are cauze multiple. Dar nu e sigur că înarmarea rezolvă problema. 

https://p.dw.com/p/2ryid
Silvester Berlin 2012 Waffengeschäft
Imagine: DW/C. Nasman

Germanii se înarmează. Tot mai mulţi cetăţeni îşi procură aşa-numitul "mic permis de port-armă". Dacă îl opţin, au permisiunea de a purta în public sprayuri paralizante sau arme neletale. Cu astfel de pistoale nu se pot trage proiectile veritabile dar pot fi încărcate cu cartuşe cu gaz. Trase de aproape şi acestea pot avea efect mortal. 

Mai ales în ultimii doi ani numărul germanilor care au obţinut micul permis de port-armă a crescut enorm. În ianuarie 2016, 301.000 deţineau acest document. În decembrie 2017 numărul lor a crescut la 557.000. Potrvit vânzătorilor de arme, cererea a devenit atât de mare încât depozitele s-au golit. 

Şi cursurile de autoapărare sunt intens frecventate în aceste vremuri. Asociaţiile de Taekwondo şi sălile de fitness au tot mai mulţi clienţi. Chiar şi universităţile populare au început să ofere cursuri din această categorie.

Sentimentul insecurităţii personale 

Este cert că în intervalul 2015-2017, în Germania a luat amploare sentimentul insecurităţii personale. Un sondaj realizat în 2017 de Institutul infratest dimap a evidenţiat că 23 la sută dintre germani se simt "nesiguri" sau "foarte nesiguri". Un sfert dintre cei chestionaţi au declarat în schimb că se simt "foarte siguri", în vreme ce restul, 51 la sută, au declarat că se simt "mai degrabă siguri". În comparaţie cu sondajele realizate în cei doi ani anteriori, 32 la sută din repondenţi au declarat că se simt "mai puţin siguri". Iar două treimi consideră că pentru ei "nu s-au schimbat prea multe". 

Sentimenul că nu s-au schimbat prea multe ar putea fi caracteristic pentru cei mai mulţi germani, apreciază Dina Hummelsheim-Doß, sociolog şi consultant al secţiei criminalistice a Institutului Max Planck pentru drept penal străin şi internaţional din Freiburg im Breisgau. "Când vine vorba de violenţă, numai o mică parte dintre germani se simt ameninţaţi în viaţa de zi cu zi. E drept că nu există până acum aproape deloc studii ştiinţifice. Dar primul care a fost deja realizat atestă că sentimentul nesiguranţei este în creştere uşoară în Germania."

Cu toate acestea, infratest dimap a constatat deja în ianuarie 2017 că numeroşi cetăţeni şi-au luat măsuri de precauţie. O treime din cei chestionaţi au relatat că evită seara anumite străzi sau pieţe. Iar două treimi au recunoscut că poartă la ei spray paralizant sau alte arme pentru autoapărare. 

Consecinţa venirii refugiaţilor? 

Perioada în care a existat un interes crescut pentru obţinerea permisului de port-armă a coincis cu perioada în care Germania şi-a deschis graniţele în faţa valului de refugiaţi şi imigranţi. Şi sondajul realizat de infratest dimap atestă existenţa unei legături între cele două fenomene. Întrebaţi cu privire la oamenii de care se tem, o treime din germanii chestionaţi au răspuns: "Străinii şi refugiaţii". Numai 13 la sută au indicat că se tem de neonazişti şi extremişti de dreapta.

Mai multe arme, mai multă siguranţă? 

Germanii se înarmează. Dar garantează aceste arme mai multă siguranţă? Criminalistul şi juristul Arthur Kreuzer este încredinţat că nu. El a explicat în cadrul unei conferinţe susţinute la Academia de Poliţie că "în situaţii psihice extreme mulţi pun mâna pe arme şi se împuşcă fie pe ei fie pe alţii. Dacă arma nu s-ar afla la îndemână ar putea fi evitate unele cazuri de ucidere sau sinucidere spontană". 

La aceasta se adaugă faptul că înmulţirea armelor aflate în proprietate privată otrăveşte climatul social. "Se răspândeşte mentalitatea că trebuie să deţii arme, cresc neîncrederea şi teama, dispare încrederea în siguranţa publică şi se subminează monopolul de stat al violenţei", a avertizat Kreuzer. 

Kersten Knipp