Top fake news-uri si conspiratii despre COVID-19 (Ziare.com) | Global | DW | 08.05.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Top fake news-uri si conspiratii despre COVID-19 (Ziare.com)

Cum se naste o stire contrafacuta si unde prinde teren? Alina Bargaoanu, expert in cadrul grupului pentru combaterea stirilor false al CE, despre fake news-urile care au aparut dupa declansarea pandemiei de SARS-CoV-2.

Imaginea unei celule infectate cu noul coronavirus

Imaginea unei celule infectate cu noul coronavirus

Autoritatile ne ascund mortii de COVID-19 versus decesele sunt din alte cauze si sunt fals trecute la COVID-19, sa ne sperie. Cum apar teoriile conspirationiste?

O perioada de criza majora precum cea pe care o traversam, mai ales ca este o criza legata de sanatatea persoanei (deci de o nevoie de baza), este, in mod natural, caracterizata de multe stari emotionale: nesiguranta, anxietate, nevoie de orientare.

Prin forta lucrurilor, suntem mai vulnerabili, mai susceptibili de a fi influentati, avem nevoie de repere, de lucruri clare care sa restabileasca, macar aparent, ordinea intr-o stare de haos instalata aproape instantaneu. Teoriile conspiratiei se "impaca" foarte bine tocmai cu aceasta nevoie de a restabili ordinea intr-o lume haotica, de a conferi un sens unor aspecte care par sau chiar sunt fara sens, vin de nicaieri, sunt invizibile (cum este cazul virusului Sars-Cov-2).

Mai ales intr-o lume preponderent laicizata, precum este cea in care traim, teoriile conspiratiei intr-o perioada de criza majora iau locul meta-teoriilor cu privire la zeii care isi revarsau mania pe bietii muritori sau la pacatele necredinciosilor care trebuie mantuite printr-o suferinta majora individuala sau colectiva. Acesta ar fi mecanismul general.

In situatia pandemiei de COVID-19, exista si factori suplimentari de agravare/ amplificare a teoriilor conspirationiste, dintre care as enumera:

- ascensiunea platformelor digitale si a mecanismelor de viralizare (mecanisme care mizeaza de cele mai multe ori tocmai pe emotiile noastre negative si pe tentatia noastra de a crede ca suntem centrul universului, pe cale de a descifra un adevar fundamental, tinut ascuns pana acum);
- competitia dintre diversi actori (statali, non-statali sau chiar in interiorul aceluiasi stat) competitie pentru interpretare, pentru influenta care creeaza naratiuni paralele, contradictorii, chiar opuse;
- complexitatea reala a crizei de sanatate (spre exemplu, disputa "morti cu COVID" vs. "morti de COVID" ne va urmari, probabil, mult timp de acum incolo, si nu am in vedere neaparat situatia din Romania);
- erorile/ gafele/ pauzele de comunicare la nivel oficial - intr-un climat emotional precum cel despre care am vorbit, orice ezitare, contrazicere, revenire intra in malaxorul interpretarii, al excesului de interpretare.

Ce fake news-uri au circulat in aceasta perioada a pandemiei? Legate de SARS-CoV2 sau nu in mod obligatoriu.

La nivel global, au fost identificate cateva valuri de conspiratii/ fake news/ naratiuni toxice cum le-am numit:

a. naratiunile toxice cu privire la originea virusului (virusul este creat intr-un laborator (cu variatii ale locatiei); ca sa sustina sau, dimpotriva, sa perturbe interesele unei mari puteri (iarasi, cu variatii), sa sustina interesele "ocultei", ale "bogatilor", sa instituie o "noua ordine mondiala"; "sa scape de varstnici", "de saraci", de "migranti"; sa distraga atentia de la schimbarile climatice sau opusul, sa rezolve problemele climatice; sa faciliteze sau, dimpotriva, sa opreasca instalarea tehnologiei 5G;

b. naratiunile toxice cu privire la leacuri/ tratamente/ chiar vaccinuri care, alternativ, ne sunt "ascunse", "inaccesibile", "refuzate", "furate", "copiate" sau in care noi nu credem "pentru ca nu suntem pregatiti sa le primim"; dintre leacurile-minune care au circulat in spatiul public romanesc, amintesc: vitamina C, apa sarata, lamaie amestecata cu bicarbonat, otet, cuisoare, medicamente ieftine (doar 10 lei), chiar vaccinuri pe care cineva (tot un actor din gama celor mai sus enumerati) le "fura"/ "copiaza"/ "ascund";

c. naratiunile toxice referitoare la vaccinare; tot "cineva" vrea sa ne vaccineze cu forta, sa ne introduca un cip sub piele; din diverse motive - alternativ: pentru a ne controla, pentru a ne supraveghea, pentru a ne imbolnavi, pentru a distruge familia traditionala, pentru a distruge "gena responsabila pentru credinta in Dumnezeu";

d. naratiunile toxice cu privire la masurile de izolare, de carantinare, respectiv de ridicare graduala a restrictiilor; interesant este ca, odata cu discutia despre ridicarea graduala a restrictiilor, au reaparut naratiunile negationiste, potrivit carora avem de-a face cu o "mega-pacaleala", o "mega-inselatorie"; la limita, la inceputul pandemiei, indoiala cu privire la caracterul nu neaparat contrafacut, dar amplificat al crizei era, poate legitima, sau de inteles.

Va relatez ca intre 8 si 11 martie eu inca eram la Boston, pe 10 martie inca discutam cu colegele de la Schorenstein Center for Misinformation de la Harvard Kennedy School daca nu cumva masurile de carantina pe care tocmai le luase Italia in acel weekend sunt excesive; dar reluarea acestor naratiuni cu privire la caracterul exagerat, chiar manufacturat al crizei, dupa ce avem un numar coplesitor, as spune chiar socant, de decese in tari precum Marea Britanie, SUA, Italia, Spania - mi se pare un lucru care depaseste putin chiar limitele intelegerii.

Eu am fost izbita de raspandirea aparent globala a acestor naratiuni toxice, de caracterul lor izbitor de uniform, in ciuda faptului ca ele au circulat sub aparenta unui continut hiperpersonalizat, transmis prin mijloace dintre cele mai personalizate (conversatiile de pe Whatsapp sau de pe mesageria Facebook, postarile de pe Facebook, venite de la prieteni, prin intermediul paginilor cu acces restrictionat).

Explicatiile pentru caracterul izbitor de uniform al acestor naratiuni toxice sunt, din nou, multiple: o stare de incertitudine generalizata, o eventuala sursa comuna/ posibil mai multe, dar si esecuri la nivel de leadership de a prelua fraiele comunicarii publice (inclusiv la nivel global sau regional).

Care sunt conditiile pentru ca oamenii sa poata fi astfel manipulati? Ma gandesc ca trebuie sa existe si un teren fertil, la receptor.

Cu siguranta exista conditii de susceptibilitate la nivelul receptorilor, nu cred ca trebuie sa conspiram si noi in legatura cu teoriile conspiratiei. Dincolo de actori intentionati, de erori de comunicare, exista, asa cum am spus, o stare emotionala care ne predispune pe toti la anumite mesaje; mesaje care mizeaza pe dorinta de orientare, de conversatie, de transmitere mai departe (vezi indemnul asociat de cele mai multe ori naratiunilor toxice despre care am vorbit - "distribuie masiv", "transmite mai departe", "fa-o pentru binele parintilor/ bunicilor/ copiilor tai").

Marker-ii retorici ai acestor mecanisme de viralizare sunt relativ usor de recunoscut: "pune-ti singur mintea la contributie", "adevarul e simplu", "fa tu calculele", "iti lasam tie libertatea de a alege", "cineva important/ bine conectat [doctor, laureat al premiului Nobel, asistent de la spitalul x] rupe tacerea".

In plus, asa cum am spus, aceste mesaje si naratiunile aferente acestor mesaje mizeaza si pe dorinta noastra de a fi in centrul actiunii, "in linia intai", cum se spune acum, pe perceptia ca suntem atat niste "victime" (ale "ocultei", ale "bogatilor", ale "strainilor" - intr-un cuvant, ale unei "conspiratii"), cat si "eroi" capabili de a demasca respectiva conspiratie.

V-as da o veste proasta si v-as spune ca, potrivit cercetarii pe care am facut-o in perioada 20-23 martie pe marginea a cinci naratiuni conspirationiste (credeti-ma ca nici nu prea conteaza care, intuitia mea este ca orice naratiuni am fi pus in chestionar, rezultatele ar fi fost oarecum aceleasi), nu am detectat diferente notabile din punctul de vedere al variabilelor socio-demografice (educatie, gen, mediu de rezidenta).

Mai ales pentru variabila educatie, este un rezultat tulburator, care ar putea sa ne puna mai mult in garda. Este un mit ca doar "altii" - mai ales "persoane needucate" - raspandesc sau se incred in conspiratii.

Cititi interviul integral AICI.