Toată puterea este în mâna lui Erdogan | Global | DW | 26.06.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Toată puterea este în mâna lui Erdogan

Şeful statului turc a lucrat la crearea unui sistem prezidenţial. Iar acum culege roadele. Erdogan este preşedinte, dar şi premier. O analiză asupra noilor prerogative ale preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. 

Teoretic, după noua reformă, Erdogan ar putea conduce Turcia până în 2033

Teoretic, după noua reformă, Erdogan ar putea conduce Turcia până în 2033

În luna aprilie 2017, turcii s-au pronunţat, cu o majoritate restrânsă, în favoarea sistemului prezidenţial dorit de către preşedintele Recep Tayyip Erdogan. Recentele alegeri prezidenţiale şi legislative au încheiat tranziţia către noul sistem. Criticii se tem că acesta permite o guvernare de tip autocrat. În mod cert Erdogan are mult mai multă putere ca înainte.  

Preşedintele devine şi şef al guvernului

Funcția de premier va fi desfiinţată. Şef al executivului va deveni preşedintele care, conform Constituţiei, avea până acum o funcţie mai degrabă reprezentativă. În viitor, în sarcina preşedintelui vor intra numirea şi destituirea vice-preşedinţilor şi miniştrilor precum şi a altor funcţionari publici de rang înalt, al căror număr va fi stabilit tot de către şeful statului. Parlamentul nu va mai avea drept de co-decizie. Membrii cabinetului nu pot fi parlamentari.

Guvernare prin decret

În sfera executivului, preşedintele poate pronunţa decrete cu putere de lege, care intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. O confirmare din partea Parlamentului nu mai este necesară. Decretele nu se mai aplică dacă Parlamentul adoptă legi în domeniu. Decretele prezidenţiale nu pot restricţiona drepturile constituţionale şi nici nu pot afecta anumite reglementări stabilite prin lege. Cu excepţia proiectului de buget, legile pot fi introduse doar de către Parlament.

Parlamentul va avea mai puţină putere

Parlamentul va avea mai puţină putere

Preşedintele devine liderul majorităţii în Parlament

Înaintea reformei, preşedintele era obligat la neutralitate politică. Conform noului sistem, acesta îşi poate păstra calitatea de membru de partid. Ca preşedinte al formaţiunii care deţine majoritatea parlamentară, el poate controla legislativul. Erdogan a revenit în fruntea partidului AKP în mai 2017.  

Alegeri duble

Electoratul din Turcia va decide şi în viitor, într-o singură rundă de alegeri, parlamentul şi preşedintele. Mandatele vor fi de 5 ani. Dublul scrutin sporeşte probabilitatea ca formaţiunea preşedintelui să dispună de majoritate în Parlament. Actualele alegeri fuseseră stabilite iniţial pentru noiembrie 2019, însă preşedintele Erdogan a preferat să fie organizate acum.  

Două sau chiar mai multe mandate

În principiu preşedintele nu poate deţine mai mult de două mandate, fiecare a câte 5 ani. Cu toate acestea, partidul aflat la guvernare, AKP, şi-a lăsat o portiţă: în cazul în care Parlamentul decide organizarea unor noi alegeri în timpul celui de-al doilea mandat al unui preşedinte, acestuia i se permite să candideze din nou. În plus, în noul sistem, numărarea mandatelor începe de la zero. Astfel, după recenta victorie electorală, Erdogan este la primul său mandat. Dacă şi la viitoarele alegeri va avea succes, "portiţa" i-ar permite, teoretic, să se menţină la putere până în 2033.

Cu menţinerea unui prag electoral de 10%, partidele mici nu au nicio şansă

Cu menţinerea unui prag electoral de 10%, partidele mici nu au nicio şansă

Mai puţine drepturi pentru Parlament

Deputaţii pierd dreptul de a suspenda miniştri din funcţie. Interpelările parlamentare pot fi transmise numai în scris către vicepreşedinţi şi miniştri, nu către preşedinte. Împotriva acestuia, deputaţii pot iniţia proceduri de suspendare din funcţie nu numai pentru înaltă trădare, ci şi pentru orice infracţiuni prevăzute în Codul Penal. Însă obstacolele sunt uriaşe. Pentru iniţierea unei anchete este necesară o majoritate de două treimi în Parlament.

Şanse mici pentru partidele micuţe

Controversatul prag electoral de 10% pentru alegerile parlamentare se menţine. Acesta dezavantajează mai ales partidele pro-kurde. 

Atac la independența justiției

Noul sistem îi conferă preşedintelui mai multă putere asupra justiţiei. De la adoptarea reformei constituţionale, președintele numeşte 6 din cei 13 membri ai consiliului judecătorilor şi procurorilor. Consiliul este răspunzător, printre altele, de numirea judecătorilor şi procurorilor. Ceilalţi membri ai consiliului sunt aleşi de către Parlamentul în care preşedintele este liderul majorităţii. În vechiul sistem, magistrații decideau componenţa acestui organism din care făceau parte 22 de membri. Tribunalele militare au fost deja desfiinţate.

Autor: Jeannette Angela Cwienk / CS