Tichetele de consum şi alte iniţiative de aplanare a crizei

Coaliţia de guvernământ caută soluţii pentru aplanarea crizei economico-financiare, membri acesteia nereuşind însă să cadă de acord asupra tuturor măsurilor aflate în discuţie. Cu toţii sunt de părere că e nevoie de investiţii suplimentare, nu însă şi că aşa-numitele tichete de consum, în valoare de 500 de euro, care ar urma să fie împărţite populaţiei ar da rezultatele dorite. „Controversată rămâne propunerea creştin-socialilor germani şi a industriei de a reduce impozitele pe venit” mai citim în cotidianul münchenez.

În editorialul său - „Numai să nu fie un foc de paie” - „Die Welt” reia subiectul pronunţându-se contra tichetelor de consum, care ar împovăra statul cu câteva miliarde. „Nimeni nu poate spune în momentul de faţă ce dimensiuni va lua criza economică” atrage atenţia cotidianul berlinez care susţine la rândul său ideea reducerii impozitelor, respinsă în repetate rânduri de cancelara Angela Merkel. O reformă fiscală ar avea urmări benefice asupra creşterii economice, germanii având perspectiva că pe termen lung vor rămâne cu mai mulţi bani în buzunar din salariul brut. Celelalte măsuri nu pot declanşa decât un foc de paie e concluzia articolului.

Săptămânalul „Die Zeit” critică de asemenea „încăpăţânarea cancelarei Merkel” de a nu accepta o reducere a impozitelor. Ea însăşi a afirmat recent că Germania va fi greu încercată în viitor. Săptămânalul care apare la Hamburg adaugă că Republica Federală se află deja în plină criză, o criză despre a cărei dimensiune şi durată nu se pot face decât speculaţii. „Dacă Angela Merkel va putea scoate ţara din criză depinde de criză şi desigur de politica pe care o promovează” notează „Die Zeit”.

„Frankfurter Allgemeine Zeitung” se referă într-un articol intitulat „Parteneriat răsăritean” la iniţiativa UE de a-şi intensifica relaţiile cu cinci state răsăritene, Georgia, Republica Moldova, Ucraina, Armenia şi Azerbaidjan. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a calificat iniţiativa drept una „ambiţioasă” a explicat că vremea războiul rece a trecut şi că acum trebuie urmărite alte obiective precum întărirea stabilităţii, a bunei guvernări şi a bunăstării la frontierele uniunii. Parteneriatul răsăritean nu presupune însă şi garanţia primirii acestor state în UE.

Cotidianul danez „Yllands Posten” critică decizia alianţei nord-atlantice de a amâna primirea Georgiei şi Ucrainei, apreciind că partenerii NATO au cedat în faţa presiunilor exercitate de Rusia. Ziarul scrie: „Decizia arată şi cât de mare este teama unor ţări europene faţă de glonţul aflat în revolverul rusesc, anume sistarea livrărilor energetice ruseşti către Europa.”