Thailanda, la răscruce

După ce opozanţii actualei administraţii au reuşit să treacă de baricadele ridicate de poliţie şi să pătrundă în zona unde liderii ASEAN se pregăteau de un summit, premierul thailandez, Abhisit Vejjajiva, a fost obligat să întrerupă şi să suspende reuniunea. În localitatea de la litoralul thailandez care găzduia summitul s-a decretat starea de urgenţă iar şefii de stat din 16 ţări au fost evacuaţi cu elicopeterele.

Cămăşile roşii, susţinători ai fostului premier, Thaksin Shinawatra, au învăţat de la manifestanţii în cămăşi galbene cum poţi să-ţi impui obiectivele în Thailanda. Anul trecut, demonstranţi dintr-o tabără politică diferită au blocat mai multe luni sediul guvernului şi, pe finalul protestelor, inclusiv aeroportul internaţional din Bangkok.

Niciun executiv thailandez, indiferent de apartenenţa politică, nu-şi poate permite să acţioneze în forţă împotriva protestatarilor. Pentru că, atât la cămăşile roşii, cât şi la cele galbene, este vorba de oameni simpli din popor. Casnice, întreprinzători, muncitori, studenţi, toţi aceştia sunt convinşi că luptă pentru democraţia din Thailanda, dar nu recunosc legitimitatea taberei adverse.

Desigur, în culise, cetăţenii bogaţi şi influenţi controlează şi finanţează aceste proteste de stradă surprinzător de paşnice. Pe de-o parte sunt susţinătorii fostului premier Thaksin, doborât de la putere după un puci militar şi condamnat la doi ani de închisoare pentru abuzuri în funcţie. De cealaltă parte sunt reprezentanţii elitei civice şi regale, care îşi pierduseră influenţa asupra politicului în timpul guvernării lui Thaksin, ales însă de majoritatea thailandezilor.

Niciuna din tabere nu are însă pe deplin dreptate. Fără îndoială, Thaksin a fost ales democratic de o largă majoritate, legitimitate de care se bucură şi partidele care îi sunt alături, de care aparţin şi aşa-numitele cămăşi roşii.

Totuşi, Thaksin a abuzat de sistemul democratic în propriul interes şi pentru sporirea puterii sale. Deoarece s-a amestecat inclusiv în distribuirea unor posturi în cadrul armatei, conducerea militară l-a dat jos de la putere pe premierul apreciat de populaţie.

Executivul condus de Abhisit Vejjajiva a venit în fruntea ţării pe baza constituţiei promovate de armată, după ce partidul loial lui Thaksin a fost desfiinţat de justiţie pentru fraudă electorală. Primul ministru Abhisit a reuşit să construiască o coaliţie cu ajutorul unor politicieni care au părăsit tabăra lui Thaksin. Cămăşile roşii îi acuză pe aceştia de trădare politică.

O ieşire din această criză nu se întrevede deocamdată. Unui guvern care nu este în stare să impună ordinea publică şi care este dirijat de mase scăpate de sub control nu-i rămâne altceva de făcut decât să demisioneze. Astfel ar fi îndeplinite cererile demonstranţilor, dar nu ar fi nicidecum rezolvată problema.

Thaksin şi-a cumpărat popularitatea cu cadouri electorale oferite poporului şi este tratat de acesta ca un semizeu. Aproape la fel ca regele Thailandei, care asistă în tăcere la evenimentele din ţara sa.

Thaksin a contribuit la sporirea influenţei oamenilor simpli din Thailanda. Vechea elită îi reproşează că a încercat să transforme Thailanda din monarhie constituţională în republică.

Se spune chiar că foşti consilieri ai regelui ar fi cei care au iniţiat puciul militar din urmă cu trei ani care a dus la demiterea lui Thaksin Shinawatra. În cazul unor noi alegeri, tabăra acestuia ar obţine, se pare, o majoritate confortabilă, ceea ce ar duce din nou la o mobilizare a manifestanţilor în cămăşi galbene.

Thailanda nu este doar în faţa unei crize politice, ci se află la o răscruce. Motivul actualelor proteste de stradă este, de fapt, impunerea direcţiei în care o va apuca ţara, după moartea bătrânului şi bolnavului rege.

Autori: Bernd Musch-Borowska/Ovidiu Suciu

Editor: Ioachim Alexandru