1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Terorismul RAF şi statul de drept

Michael Reissenberger/ Medana Weident25 noiembrie 2008

Christian Klar, figură centrală a RAF (Fracţiunea Armata Roşie) a fost condamnat în 1985 la închisoare pe viaţă pentru nouă crime comise.

https://p.dw.com/p/G1pr
Christian Klar, fost membru RAFImagine: picture-alliance/dpa

Între 1977 şi arestarea sa, în 1982, Klar a luat parte la aproape toate activităţile grupării teroriste de extrema strângă. Klar a refuzat să spună cine l-a asasinat pe procurorul general al Republicii Federale, Siegfried Buback şi nici până astăzi nu s-a căit pentru cele făptuite. Cu toate acestea decizia de a-l repune în libertate condiţionat pe fostul terorist este un argument în favoarea statului de drept.

Dacă la începutul anului trecut cererea de suspendare a pedepsei înaintate de Christian Klar autorităţilor a stârnit discuţii aprinse în Germania la nivel politic şi al societăţii civile, între timp starea de spirit s-a calmat în mare măsură.

Ce-i drept ministrul bavarez de interne a criticat în termeni duri decizia justiţiei, ca de altfel şi şeful sindicatului poliţiei. Totuşi fiica unuia dintre cei căzuţi victimă teroriştilor RAF, a declarat că respectă decizia de eliberare condiţionată a lui Klar, fără a-şi ascunde durerea pe care i-a pricinuit-o aflarea ştirii. Cu alte cuvinte ea respectă statul de drept uman. Potrivit Curţii Constituţionale, pedeapsa cu închisoare pe viaţă nu lezează demnitatea umană, nefiind ca atare o condamnare treptată la moarte, atunci când există şansa ca şi aceşti criminali să se mai poată mişca liberi în viaţă şi să mai poată dovedi că s-au îndreptat.

Forţa statului de drept rezidă şi în faptul că aplică şi execută pedepse previzibile. Previzibile pentru făptaşi, victime şi societate. Cei 26 de ani de închisoare – pedeapsa minimă aplicată în cazul lui Christian Klar - au fost justificaţi în contextul brutalităţii de care figura de frunte a grupării teroriste dăduse dovadă.

Pe de altă parte însă justiţia nu are voie să fie răzbunătoare. Singura întrebare la care judecătorii trebuie să răspundă e dacă făptaşul ar mai putea comite acte criminale după repunerea sa în libertate. În cazul lui Klar răspunsul a fost negativ.

Cel târziu la începutul anului viitor, dacă nu chiar de Crăciun Christian Klar va fi eliberat. Acuzaţiile aduse de membrii RAF generaţiei părinţilor lor de a fi trecut sub tăcere, de a fi muşamalizat crimele comise în timpul dictaturii naziste erau desigur întemeiate, dar nu pot justifica terorismul RAF. Klar şi ceilalţi terorişti ai Fracţiunii Armata Roşie continuă la rândul lor aceeaşi strategie până astăzi: trecerea sub tăcere, muşamalizarea faptelor săvârşite şi refuzul de a-şi recunoaşte vinovăţia.