Tensiunile ruso-ucrainene și vulnerabilitățile Chișinăului

O astfel de alertă a apărut luni seară pe site-ul oficial al Departamentului de stat al SUA, cu puțin timp înainte ca Ministerul rus al Apărării să anunțe că-și retrage o parte din militarii de la granița cu Ucraina.

În comunicatul citat, Departamentul de Stat al SUA reamintește despre conflictul nesoluționat dintre „regiunea secesionistă Transnistria și guvernul central” de la Chișinău. Documentul precizează că „Guvernul SUA are capacitate limitată de a oferi servicii de urgență cetățenilor americani care călătoresc în Transnistria, deoarece angajații guvernului SUA au restricții de a călători în acea regiune”.

Un focar de instabilitate

În regiunea transnistreană (administrată de facto de un regim separatist pro-rus), la câțiva kilometri de granița cu Ucraina, rămân dislocate trupe rusești și depozite uriașe de armament. Înainte ca Rusia să-și aducă tancurile la granița cu Ucraina, în regiunea transnistreană erau dislocați oficial 1500 de pacificatori ruși cu mandat legal și 2000 de soldați ce reprezentau Grupul Operativ al Trupelor Ruse. Aceștia din urmă staționează în Moldova ilegal iar Rusia spune că nu-i poate retrage, deoarece ei păzesc depozitele de armament – acolo unde s-ar afla aproximativ 20.000 de tone de muniții. Nicio misiune internațională nu a inspectat însă acele depozite în ultimii 20 de ani. Prin urmare, nu se cunoaște exact cantitatea de muniții rămasă acolo.

Potrivit directorului Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandr Esaulenco, Rusia și-a mărit, în ultima vreme, efectivele de militari ruși care se află ilegal (fără mandat) pe teritoriul Moldovei. „Vorbim de formațiuni militare ilegale – un grup operativ de trupe ruse (GOTR - grupare creată pe rămăşiţele fostei armate a 14-a sovietice în regiunea transnistreană) și vorbim despre compoziția militară din jurul satului Cobasna. Din câte cunoaștem, protecția acestor depozite este acum „întărită” iar acest factor este unul din elementele-cheie în ceea ce privește utilizarea elementelor destabilizatoare în țara noastră”, a explicat Esaulenco într-un recent interviu oferit publicației ucrainene „Glavcom”.

S-au înmulțit militarii ruși în Transnistria

Serviciile secrete ale Republicii Moldova și Ucrainei au urmărit atent, în perioada tensiunilor, mișcările militarilor ruși din regiunea transnistreană. Premierul moldovean, Natalia Gavrilița, a declarat luni seară că o eventuală „folosire” a militarilor ruși din Transnistria împotriva Ucrainei „ar fi un scenariu foarte grav, complet ieșit din comun, pe care autoritățile de la Chișinău îl consideră puțin probabil”. Gavrilița a reamintit în context că Moldova este țară neutră: „Suntem pregătiți pentru mai multe scenarii, dar ele sunt ipotetice. În funcție de derularea evenimentelor, Guvernul va interveni pentru a diminua riscurile. Avem un conflict înghețat. Dezghețarea lui ar fi un scenariu ieșit din comun și ar fi alte discuții la nivel internațional. Noi acționăm în calitate de stat neutru. Am discutat cu partenerii externi, inclusiv despre asistență civilă. În caz de riscuri, putem apela la instrumente de protecție civilă, putem apela la asistența financiară”, a precizat prim-ministrul.

La rândul ei, în contextul tensiunilor ruso-ucrainene, șefa statului Maia Sandu a chemat populația să fie solidară și unită și să nu permită urii să prindă rădăcini în Republica Moldova. „Vă îndemn să nu ne lăsăm manipulați de propaganda care cultivă dezbinarea, să nu permitem urii să prindă rădăcini în societatea noastră. Indiferent de limba pe care o vorbim, de preferințele noastre politice, suntem cu toții cetățeni ai Republicii Moldova”, a menționat Maia Sandu într-o adresare video către populație.

Separatiștii transnistreni își inventează sperietori

În contextul tensiunilor din regiune, marți, la Chișinău, va sosi ministrul adjunct de Externe al Rusiei Andrei Rudenko. Acesta va avea întrevederi cu autoritățile constituționale de la Chișinău, dar și cu liderii grupării separatiste de la Tiraspol. În timp ce Chișinăul nu a comunicat nimic despre venirea lui Rudenko, Tiraspolul abordează subiectul prin prisma a ceea ce administrația separatistă numește „livrările de arme americane către Republica Moldova”. Potrivit pseudo-ministrului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, „în ultimele luni, Statele Unite au început să militarizeze puternic Republica Moldova”: „Acesta e un stat neutru, dar semnează planuri strategice de cooperare cu NATO. Moldova este parte a operațiunii de pacificare și atunci apare întrebarea: de ce Moldova achiziționează arme moderne și mijloace speciale? Oare acest lucru nu este orientat spre subminarea securității? Nu pune oare în pericol misiunea de pacificare?”, s-a întrebat Ignatiev.

Pe de altă parte, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, susține că vizita emisarului rus în Moldova este legată strict de pregătirea ședinței Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, care are pe agendă subiecte strict economice.

Fără isterie, dar cu lecția învățată

În contextul crizei regionale și a adresării președintelui Maia Sandu către cetățeni de a se proteja de propagandă, Grosu a spus că în Parlament există deja un proiect de lege menit să combată acest fenomen. Proiectul de document va fi supus dezbaterilor publice și votat în scurt timp. Potrivit lui, vor fi introduse sancțiuni graduale pentru instituțiile media care dezinformează, până la sistarea activității: „Foarte repede vom ieși cu acest proiect de lege. Această lege trebuie să combată propaganda și știrile false. Sunt prevăzute sancțiuni, sunt și definițiile acestor fenomene, cum aceste fenomene afectează securitatea națională”, a spus Igor Grosu. El a precizat că noua lege anti-propagandă va viza inclusiv mediul online.