Televizorul la români

Tema studiului a fost „Influenta media asupra comportamentului electoral" iar pâna la datele concrete, sa observam ca 52% dintre români nu citesc niciodata carti iar zilnic pun mâna pe o carte doar 19%.

Revenind la datele dedicate consumului media, sondajul indica faptul ca 160 de minute din ziua românului sunt, în medie, dedicate televiziunii, 134 radioului si 109 Internetului. Televizorul ramâne, pentru 80% dintre români, principala sursa de informare politica. Gratie acestui mijloc de comunicare în masa, sustin 90% dintre cei chestionati, societatea româneasca este mai bine înteleasa; 79% îsi completeaza, acolo, cultura generala iar peste jumatate (54%) cred ca programele de divertisment TV sunt de calitate. Încheind capitolul surse de informatiile politice, restul de 20 de procente si le împart radioul, presa scrisa, prietenii, vecinii, familia, internetul si alte surse nespecificate în studiu. Ziarele, pentru a reveni la cronometru, rapesc doar 50 de minute din ziua românului.

Stirile sunt de departe emisiunile de televiziune cele mai des urmarite de români, telespectatorii optând, atunci când au fost întrebati despre absenta influentei politice, pentru, la egalitate, televiziunea publica si Pro TV. Trebuie remarcat faptul ca ponderea stirilor politice propriu-zise, la amintitul post comercial, este extrem de redusa. La capatul celalalt, cele mai influentate politic televiziuni sunt percepute Antena 1 si Realitatea. Una peste alta, când îsi astâmpara setea de politica, românii prefera, în ordine, Stirile Pro TV, Observatorul Antenei 1, Jurnalul TVR si Stirile Realitatii TV. Cei mai populari moderatori de talk show din România sunt Gabriela Vrânceanu Firea, Marius Tuca si Dan Diaconescu iar cei mai apreciati sunt primii doi, surclasati, însa, de Robert Turcescu (în ambele cazuri, scorurile sunt strânse). Radio România Actualitati ramâne primul în lista fecventelor audio alese de români, si în privinta audientei si a încrederii, secondat, în ambele ierarhii, de Europa FM si Pro FM.

Nu mai putin de 77% dintre subiectii intervievati au declarat un interes mic sau chiar nul fata de politica. Dintre alegerile ce urmeaza, reusesc sa mobilizeze atentia românilor cele locale si prezidentialele. Si, cu toate acestea, doar 26% dintre chestionati cunt decisi sa ni voteze la scrutinul european. Întrebarile legate de titlul sondajului apar tocmai în acest segment al studiului. Astfel, daca în anul 2000, între 16 si 18% din electorat a tinut cont de prestatiile radiotelevizate ale candidatilor pentru Parlament si Presedintie, în 2004, ponderea acestora a fost de 19, respectiv 24%.

Daca recent presedintele Traian Basescu a trimis îndarat Parlamentului o lege propusa spre promulgare si care viza interzicerea sondajelor cu 30 de zile înaintea unei consultari populare, cercetarea si-a propus sa afle si în ce masura studiile sociologice prezinta interes si influenteaza decizia de vot. Ei, bine, 43% dintre alegatori nu urmaresc rezultatele barometrelor iar dintre cei ce se informeaza, 62% tin cont de ele putin sau chiar deloc. Cât despre CNA, românii stiu ce este acest organism dar au pareri echilibrat împartite despre Consiliu.

Sa mai notam ca 72% dintre români au zilnic propriul ziar în mâna. Aceasta înseamna ca raportul clasic încetatenit, de un ziar citit de 3-4 persoane, nu se respecta, astfel ca anumite studii de audienta difuzate si reproduse de unele cotidiane în ultimii ani sa nu reflecte întru totul realitatea.