1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Teama de extrema dreaptă

Regina Mennig/ Medana Weident23 martie 2014

Formaţiunea de extrema dreaptă "Front National" (FN) câştigă capital politic de pe urma crizei şi a disputelor din interiorul celorlalte partide din Franţa. Astăzi are loc primul tur al alegerilor locale din Franţa

https://p.dw.com/p/1BUZk
Imagine: Richard Bouhet/AFP/Getty Images

Cu doar câteva zile înaintea scrutinului, premierul socialist al Franţei, Jean-Marc Ayrault, a lansat, la radio, un apel ferm concetăţenilor săi. Ar trebui făcut tot posibilul, a arătat el, ca extrema dreaptă să nu cucerească vreuna din primării. Altfel, a adăugat el, Republica este pierdută. De ce? Ayrault a explicat: "Frontul National câştigă teren, speculând temerile oamenilor, deşi nu oferă soluţii".

Mulţi francezi par, însă, a nu împărtăşi opinia premierului. Potrivit unui sondaj reprezentativ efectuat la cererea cotidianului Le Monde, 40 la sută dintre cei chestionaţi au indicat că şefa FN, Marine Le Pen, "oferă soluţii noi pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă Franţa". 34 de procente au menţionat că susţin obiectivele partidului extremist.

Imigraţia şi disputele interne

Ce creează oamenilor teamă şi nesiguranţă? Hans Stark, politolog la Institutul francez pentru relaţii internaţionale, IFRI, din Paris, enumeră cauzele acestor angoase: "Pe lângă teama de prea mulţi imigranţi din regiunea Maghreb şi Europa de Est, este şi o reacţie faţă de ceea ce se înţelege prin globalizare. Adică deschiderea frontierelor, comerţul internaţional. Oamenii au impresia că în acest proces al globalizării unele ţări profită mai mult decât Franţa, de pildă Germania sau China".

Forţa Frontului Naţional se explică şi prin slăbiciunea partidelor cu tradiţie, e de părere Henrik Uterwedde de la Instititul Germano-Francez din Ludwigsburg. "Nu puţini francezi sunt nemulţumiţi de preşedintele Francois Hollande pentru că acesta a fost nevoit să impună reforme dureroase şi nepopulare, în vederea relansării economiei. Şi nici principalul partid de opoziţie nu se află într-o formă prea bună", atrage atenţia Uterwedde. El face aluzie la luptele interne pentru putere care slăbesc partidul conservator de opoziţie, UMP, ca de altfel şi acuzaţiile de corupţie aduse fostului preşedinte Nicolas Sarkozy.

La succesul Frontului Naţionl contribuie şi strategia de "dediabolizare" iniţiată de Marine Le Pen, după preluarea preşedinţiei partidului de la tatăl ei, în 2011. În vreme ce acesta şocase în repetate rânduri opinia publică prin afirmaţiile sale antisemite, Marine Le Pens-a distanţa de o atare poziţie şi nu-i place când aude că formaţiunea pe care o conduce e considerată "de dreapta".

Între timp există şi francezi de origine maghrebină, pe lista candidaţilor Front National. Dar, apreciază Uterwedde, FN rămâne un partid cu o anumită radicalitate şi soluţii simple: "părăsirea zonei euro, a Uniunii Europene şi limitarea ajutoarelor sociale la francezi".

Marine Le Pen şi Geert Wilders
Marine Le Pen şi Geert Wilders, în noiembrie 2013, la HagaImagine: picture-alliance/dpa

Şanse bune pentru formaţiunile de dreapta

Nu numai la alegerile locale din Franţa, ci şi la cele europene, programate pentru luna mai, se aşteaptă ca Front National să obţină un număr considerabil de voturi. Marine Le Pen e din 2004 membră a Parlamentului European. Pentru viitoarea perioadă legislativă şi-a propus noi obiective. Împreună cu Geert Wilders, şeful Partidului Libertăţii din Olanda a creat deja anul trecut o alianţă şi speră să atragă şi alte formaţiuni similare europene.

Nu doar Front National şi Partidului Libertăţii Olanda, ci şi FPÖ în Austria, United Kingdom Independence Party în Marea Britanie, Lega Nord în Italia sau Partidul Zorii Aurii din Grecia - toate aceste formaţiuni ar putea câştiga capital politic în contextul crizei actuale economico-financiare, ceea ce s-ar răsfânge asupra rezultatelor scrutinului european din mai.

Şi partidul de extrema dreaptă din Germnaia, NPD, speră să pătrundă în Parlamentul European, profitând de decizia Curţii federale Constituţionale de la Karlsruhe, care a anulat pragul electoral de 3 procente pentru europarlamentare. Iar în ce priveşte Frontul Naţional francez, acesta ar putea, potrivit sondajelor, să se situeze pe locul al doilea dacă nu chiar pe primul loc la alegerile europene.