Să fie tinerii cei care au răspândit virusul?

Noul coronavirus a suprasolicitat sistemele medicale din întreaga lume și a dus la creșterea ratei mortalității. Guvernele s-au văzut nevoite să impună măsuri drastice. Țări ca Noua Zeelandă, Coreea de Sud sau Germania s-au remarcat prin gestionarea bună a acestei crize - situație care a suscitat interesul oamenilor de știință și al epidemiologilor amatori. 

În context, un studiu care a analizat modul în care sunt respectate regulile impuse în Germania agită acum spiritele. Conform informațiilor publicate, tinerii care ignoră recomandarea privind distanțarea socială ar fi cei care răspândesc virusul. Aceasta este concluzia la care au ajuns doi cercetători de la Universitatea Harvard. Rezultatele studiului au fost publicate în "Eurosurveillance", o revistă de specialitate în domeniul bolilor infecțioase și al epidemiologiei. 

Risc relativ mare pentru tineri

"Tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani întrețin pandemia în Germania", titra cotidianul german Tagesspiegel. Dar și alte publicații au preluat și difuzat informații legate de același subiect. Dar, analizând datele, câtă greutate are această afirmație? Epidemiologii Edward Goldstein și Marc Lipsitch de la Universitatea Harvard au folosit în analiza lor informații colectate de la Institutul Robert Koch. Evaluarea s-a bazat pe numărul de cazuri COVID-19 înregistrate în ultimele săptămâni ale lunii martie și începutul lunii aprilie. Conform autorilor studiului, un risc relativ mare de a fi contaminați cu coronavirus în Germania ar avea persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, mai ales categoria de vârstă 20-24 de ani. Despre o evoluție similară s-ar putea vorbi și în Coreea de Sud, țară în care în majoritatea cazurilor infectați au fost oameni cu vârste între 20 și 29 de ani, au conchis cei doi cercetători. 

Factori lipsă

În orice caz, autorii studiului subliniază faptul că nu poate fi menționat motivul acestui risc înalt de contaminare. Lucrarea științifică amintește de posibilitatea ca răspândirea virusului să aibă la bază "respectarea în proporție redusă a recomandărilor de distanțare în cazul persoanelor cu vârste între 15 și 34 de ani". Lipsitch și Goldstein nu au luat în calcul și faptul că mulți tineri intră în contact cu multe persoane la locul de muncă sau în mijloacele de transport în comun. 

Restaurantele și magazinele au fost închise. Însă studiul se bazează pe date colectate parțial înaintea recomandărilor privind distanțarea socială. Este posibil ca, la vremea aceea, tinerii să se fi infectat la locul de muncă sau în drum spre serviciu.
În analiză nu s-a ținut seama și de faptul că nu toți tinerii au mașini personale și că inclusiv pe perioada pandemiei sunt nevoiți să folosească transportul în comun. În plus, ignorat a mai fost faptul că focarul din Germania a apărut în urma participării unui număr mare de tineri la carnaval sau din cauza celor întorși de la schi din Austria. 

Un alt studiu complică lucrurile și mai mult. Publicat în aceeași zi cu lucrarea cercetătorilor de la Harvard, acesta a analizat unul din epicentrele COVID-19 în Germania, orașul Heinsberg. 9000 de locuitori ai urbei au fost testați. Conform datelor, 20% dintre persoanele infectate s-ar putea să nu fi prezentat simptome, astfel încât au transmis virusul fără să fi știut. Lucrul acesta ar putea însemna că în Germania s-ar putea să fi intrat în contact cu virusul 1,8 milioane de oameni. Cifra depășește cu mult datele Institutului Robert Koch, RKI. Dacă această ipoteză s-ar confirma, concluziile studiului realizat numai pe baza datelor RKI ar părea și mai speculative. 

Două studii îndoielnice 

În ultima vreme, lumea științifică cere tot mai insistent să nu dăm crezare diverselor studii corona care circulă pe internet. În cele mai multe cazuri, acestea nu sunt publicate oficial, deci nu sunt supervizate de către un expert independent. Chiar și studiile verificate s-au lovit în ultima vreme de problema lipsei experților sau a suprasolicitării acestora. Mai mult, analiza Harvard din publicația "Eurosurveillance" a fost listată ca "rapid communication" - adică termenul revistelor științifice pentru un proces Peer-Review accelerat pentru a putea publica un articol pe o temă relevantă de actualitate. Studiului Heinsberg i se poate reproșa lipsa unei verificări independente.  

În ciuda imaginilor cu tineri la picnic sau la proteste, nu există nicio dovadă că tinerii din Germania ar fi respectat mai puțin regulile comparativ cu persoanele în vârstă. În schimb, există suficiente indicii că persoanele sub 35 de ani resimt diferit presiunea psihologică și economică a pandemiei. Ele fac parte dintr-o generație fără posibilitățile materiale ale părinților și bunicilor lor. Iar acum trebuie să se mai teamă și de o posibilă recesiune și de șomaj.