Suntem ameninţaţi de un nou virus ucigaş? | Global | DW | 07.01.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Suntem ameninţaţi de un nou virus ucigaş?

În China a fost depistată o afecţiune pulmonară până acum necunoscută. OMS urmăreşte evoluţia misterioasei infecţii virale cu îngrijorare. Există riscul unei noi pandemii?

Acest nou tip de afecţiune virală respiratorie a fost descoperit în zona metropolitană Wuhan, cu o populaţie de aproape 20 de milioane de locuitori, situată în centrul Chinei. Autorităţile chineze au anunţat că nu ar fi vorba de virusul SARS, care a făcut ravagii cu câţiva ani în urmă. Între timp numărul înbolnăvirilor a crescut la 59, şapte persoane aflându-se în stare critică. În total, în jur de 120 de oameni se află sub observaţie medicală. Majoritatea persoanelor afectate s-ar fi contaminat cu virusul, încă necunoscut, într-o piaţă de peşte din oraş, în care existau şi alte animale. Între timp această piaţa a fost închisă şi este dezinfectată. După înmulţirea cazurilor de înbolnăvire, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), cu sediul la Geneva, a anunţat că "monitorizează cu atenţie situaţia, aflându-se în permanent contact cu autorităţile competente din China".

Cât de periculoasă este această penumonie atipică, nu e încă limpede. În Hongkong au fost luate prime măsuri de protecţie: pe aeroport au fost instalate aparate de măsurare a temperaturii, iar pasagerii sosiţi din Wuhan sunt controlaţi cu atenţie sporită. 16 persoane din Hongkong sunt bănuite a se fi infectat cu virusul pulmonar necunoscut. Şi în Singapore există un astfel de caz. Potrivit relatărilor de presă, o fetiţă de trei ani, care s-ar fi aflat în vizită în Wuhan, a fost spitalizată, starea ei fiind apreciată îmtre timp drept stabilă. Fetiţa nu fusese însă în piaţa de peşte, de unde se pare că a izbucnit boala. Comisia sanitară din Wuhan, care monitorizează situaţia la nivel local, a anunţat că "nu există dovezi clare", potrivit cărora virusul s-ar transmite de la om la om. În plus, nimeni din personalul medical nu s-ar fi contaminat. Experţii au exclus şi posibilitatea ca virusul să fie unul gripal obişnuit, din categoriile de gripă aviară, MERS sau SARS.

SARS

Hongkong, mască de protecţie (Getty Images/AFP/P. Parks)

O femeie din Hongkong poartă mască medicală de protecţie contra infectării cu virusul SARS (aprilei 2003)

Ştirile parvenite în ultima vreme din Wuhan au amintit de epidemia SARS, declanşată în 2002 în provincia Guangdong din sudul Chinei, iniţial muşamalizată de autorităţi. Răspândirea Sindromului Acut Respirator Sever (SARS) a fost considerată drept încheiată în vara anului 2003, deşi din când în când se mai descoperă noi infecţii. Potrivit OMS, la nivel mondial aproximativ 8000 de oameni au fost infectaţi cu acest virus şi peste 900 au decedat. Virusul s-a răpândit în 30 de ţări. Dacă boala a fost transmisă omului într-adevăr de la animale precum lilieci sau viveride nu este nici până astăzi foarte limpede. Transmiterea unui virus de la animal la om nu este, însă, ceva neobişnuit, dacă ne gândim la boli precum Ebola, MERS sau turbare. Pericolul declanşării unei epidemii în cazul unor astfel de viruşi neobişnuiţi este mult mai mare decât în cazul celor cu care sutem de multă vreme obişnuiţi şi pentru care există pe piaţă antibiotice eficiente. SARS este fără îndoială una dintre cele mai periculoase boli infecţioase din ultimii ani, a cărei evoluţie este de regulă letală.

MERS

Un avion al companiei Thai Airways este dezinfectat (picture-alliance/dpa/N. Sangnak)

Un avion al companiei Thai Airways este dezinfectat pentru a proteja pasagerii de contractarea virusului MERS (iunie 2015)

Virusul MERS a fost depistat în 2012 şi a fost clasificat, ca şi SARS, ca făcând parte din categoria coronavirus. Virusul poate fi transmis atât animalelor, cât şi omului. La oameni e afectat înainte de toate aparatul respirator. Boala se manifestă în prima fază prin simptome asemănătoare gripei - tuse, febră şi dificultăţi respiratorii. Într-o a doua fază se ajunge la pneumonie. Evoluţia bolii e diferită, dar se poate ajunge şi la deces, aşa cum s-a întâmplat în 2015 în Coreea de Sud şi în China. Virusul este răpândit mai ales în Peninsula Arabă, de aceea poartă numele de Sindrom respirator din Orientul Mijlociu. Se pare că animalul gazdă-rezervor, de la care a fost transmis omului acest virus, a fost cămila. Nici până astăzu nu există tratament contra acestei afecţiuni pulmonare.

Gripa aviară

fermă de raţe din Franţa, 2017 (picture alliance/AP/B. Edme)

Măsuri contra gripei aviare luate de autorităţi la o fermă de raţe din Latrille, Franţa, în ianuarie 2017

Responsabil pentru această afecţiune gripală este virusul H5N2. Acest virus poate afecta, înainte de toate, păsările, de aceea şi denumirea pe care o poartă, dar poate infecta şi diferite mamifere - porcul, dar şi omul. Cu gripa aviară se pot contamina cu uşurinţă păsările migratoare. Dacă boala este transmisă apoi la păsările domestice, acestea fiind mai puţin rezistente, mor. Aşa se pot contamina întregi ferme de păsări. Şi în România au existat cazuri de aşa-numită pestă aviară. Este sigur faptul că virusul nu poate fi transmis de la om la om, ci doar de la animal la om - şi aceasta numai printr-un contact direct. Prin consumul de carne de pasăre gătită nu poate fi transmis virusul H5N2.

Boala legionarilor

Bacteriile Legionella la microsop (Fotolia/fotoliaxrender)

Bacteriile Legionella la microsop

Legioneloza, declanşată de bacterii de tip Legionella, cunoscută şi sub denumirea de Boala legionarilor, este o formă gravă de peumonie. Simptomele caracteristice sunt tuse, frisoane, dureri de cap şi febră ridicată. În unele cazuri se produc şi stări de confuzie, ajungând până la delir. O sursă de infecţie poate fi instalaţia de aer condiţionat. Boala se contractează prin inhalarea de picături de apă microscopică (aerosoli) contaminate cu bacteria Legionella. Aceste bacterii trăiesc în apă şi se înmulţesc la temperaturi cuprinse între 20 şi 50 de grade Celsius. O altă sursă de contaminare sunt şi robinetele de apă de la chiuvetă sau duş. Boala legionarilor nu se transmite direct de la om la om.

Ea a fost descoperită în 1976 în timpul unui congres al asociaţiei veteranilor de război "Legiunea Americană", desfăşurat într-un hotel din Philadelphia. Mai mulţi participanţi s-au îmbolnăvit cu acel prilej prezentând simptomele unei pneumonii atipice. Dintre cei 221 de bărbaţi infectaţi, 34 au decedat. Ulterior s-a constatat că bacterii de tip Legionella pătrunseseră în sistemul de aer condiţionat al hotelului, declanşând aceste cazuri de penumonii grave. Boala este răspândită la nivel global şi este periculoasă mai ales pentru persoanele în vârstă şi cu un sistem imunitar slab. Tratamentul se face pe bază de antibiotice.