Sunt reformele din Grecia finalizate?

În ultimul moment - cum s-a întâmplat mai tot timpul în anii din urmă - premierul socialist Alexis Tsipras a propus Parlamentului spre aprobare 13 reforme, parţial contestate. Pasul era absolut necesar, dat fiind că joi se întrunesc la Bruxelles reprezentanţii grupului de lucru (Euro-Working Group), care urmează să verifice ritmul reformelor din Grecia. Doar două din cele 15 pachete de măsuri agreate înaintea vacanţei de vară au intrat în vigoare până la începutul lunii septembrie. Creditorii sunt îngrijoraţi: a venit momentul să părăsim campingul şi să începem treaba, avertiza recent, mai în glumă, mai în serios, şeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Ministrul de finanţe grec Euklid Tsakalotos nu contestă: "ne-am stabilit un termen limită pe care îl vom şi respecta. Nu ştiu ce motive am avea să nu ne ţinem de cuvânt", a declarat politicianul în parlamentul elen. Acum este rândul miniştrilor de finanţe din spaţiul euro să aprecieze în ce măsură a respectat înţelegerile Atena.             

Jorgos Tzogopoulos, care lucrează la Fundaţia pentru Europa şi Politică Externă ELIAMEP din Atena, crede că întârzierile în aplicarea reformelor reprezintă, de fapt, o tactică. "Guvernul de la Atena doreşte să îşi lase timp, pretinzând că de fapt negociază detaliat", afirmă acesta în discuţia cu reporterul DW. Înaintea vacanţei de vară, creditorii au promis ajutoare financiare în valoare de 10,3 miliarde de euro numai pentru 2016 - în schimbul aplicării reformelor. În iunie, s-au transferat circa 7,5 miliarde, restul de 2,8 miliarde urmează să ajungă în bugetul public. Banii ar trebui să fie alocaţi însă "economiei reale", după cum a ţinut să precizeze în plenul Parlamentului Alexis Tsipras. Mai exact: statul începe în sfârşit să plătească datoriile către firmele private.

Fondurile de privatizare  - motiv de scandal

Foarte contestată - chiar şi în cadrul partidului de guvernământ - a fost iniţierea unui nou fond de privatizare, care va fi ratificat curând. Prin acesta urmează a fi accelerată privatizarea proprietăţilor statului. Vizate sunt, în primul rând, metroul din Atena, gigantul energetic DEH, ca şi compania de alimentare cu apă, care vor fi vândute prin intermediul nou-înfiinţatului fond. În premieră, conducerea acestuia nu va fi formată doar din apropiaţi ai guvernului, ci şi din reprezentanţi ai creditorilor. Pentru socialiştii de la putere, care, în opoziţie fiind, invocau mereu cunoscutul slogan "Nu ne vindem ţara", schimbarea de strategie este evidentă. Sau nu? Ministrul de finanţe Tsakalotos încearcă să calmeze spiritele: "Toate acţiunile nou-înfiinţatului fond aparţin statului şi fiecare mare privatizare va fi decisă de ministrul de resort". Nici publicaţia de stânga "Ziarul redactorilor" nu este foarte convinsă că Tsakalotos are dreptate: "Îl credem. Dar mai ştim şi că nu va rămâne veşnic ministru de finanţe", se arată într-un comentariu.  

Protest scris în Parlament

Tsakalotos are un argument şi pentru propriii alegători: nu este vorba deloc despre privatizare, ci doar despre "exploatarea" proprietăţilor statului. Încă de la primul pachet de salvare a economiei elene, premierul socialist de atunci Giorgos Papandreou avea argumente similare, fiind intens criticat de reprezentanţii Syriza, aflaţi pe atunci în opoziţie. Printre protestatari se număra şi Panagiotis Lafazanis, unul dintre cei mai importanţi tovarăşi de drum ai actualului premier Tsipras. În al doilea mare oraş grec, la Salonic, sindicaliştii au avut o idee originală pentru a protesta împotriva privatizării companiei de alimentare cu apă. Au oprit pur şi simplu apa la sediul partidului Syriza. "Indiferent cum o luăm, la mijloc este de fapt privatizarea proprietăţilor publice - chiar dacă nu ministerul de finanţe, ci fondurile sunt cele care acţionează în numele ministrului", explică politologul Tzogopoulos. 

Dincolo de contestatele fonduri de privatizare, Tsipras mai are de trecut un test. În următoarele săptămâni, politicianul socialist va iniţia o amplă reformă pe piaţa muncii, amânată până acum de guvernele anterioare. Tsipras trebuie să mai scape şi nevătămat de la congresul partidului de la mijlocul lunii octombrie. Şanse mari ar avea, dacă până atunci va reuşi să negocieze cu creditorii o eventuală ştergere a datoriilor Greciei. Tsipras a lansat un indiciu în acest sens chiar în plenul Parlamentului, miercuri, când s-a referit la "veştile bune" de pe frontul datoriilor, pe care le aşteaptă până la finele anului.

Autori: Jannis Papadimitriou / Alina Kühnel