Summitul B9 al flancului estic: ”Nu suntem la periferie”

”Securitatea Europei nu va fi garantată numai prin declarații”, ci prin ”putere, pregătire, solidaritate și hotărâre”. Este mesajul transmis de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, în deschiderea summitul B9, reuniunea șefilor de state și de guverne din Formatul București 9, la care au participat țările de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice și, în premieră, națiunile aliate nordice.

”Centrul de gravitație al NATO”

Polonia și România au fondat acest forum multilateral, al cărui summit se desfășoară a patra oară la București. În mod tradițional, B9 precede cu două luni summitul NATO, ceea ce se întâmplă și anul acesta, fapt remarcat și de președintele României, Nicușor Dan, gazda evenimentului de la Palatul Cotroceni. Pe fondul unui climat internațional ”dinamic”, scopul reuniunii ”este de a coagula” și, chiar dacă ”pentru fiecare dintre țările noastre există o prioritate pentru propria securitate, există o prioritate pentru consolidarea securității transatlantice”, a adăugat președintele român. Acest din urmă mesaj este și motto-ul reuniunii de la București. 

Formatul București 9, inițiat la scurt timp după ce Rusia a anexat Crimeea și a invadat estul Ucrainei, a dovedit că est-europenii își cunosc foarte bine vecinul de la răsărit. ”Când România și Polonia au lansat București 9, în urmă cu 11 ani, unii au crezut că tragem semnalul de alarmă prea tare. Ne-am gândit că gândirea imperială se întorsese în Europa, că sprijinul trebuie să existe mai mult decât pe hârtie. Nimeni nu poate spune că nu a fost prevenit”, a punctat șeful statului polonez.

În mesajul său, Nawrocki a avertizat că, în prezent, ”se dorește slăbirea NATO și a statelor democratice din regiunea noastră. Nu suntem la o periferie, aici este centrul de gravitație al NATO”, motiv pentru care șeful statului polonez a făcut un apel la unitate ”de la Marea Neagră și din ce în ce mai mult spre nordul continentului”, într-o ”zonă continuă de securitate de la Arctică și până la Marea Neagră”. De această unitate ”se teme cel mai mult Kremlinul”. 

Deopotrivă Varșovia și Bucureștiul așteaptă cointeresate o decizie a Statelor Unite cu privire la trupele americane din Germania, ambele țări sperând că anunțul Casei Albe despre retragerea a 5000 de militari de pe teritoriul federal să fie urmat de unul referitor la relocarea acestora pe flancul estic. Polonia și România sunt, ca logistică și infrastructură, cele mai disponibile dintre statele est-europene aliate. ”Forța Europei rămâne inseparabilă de forța NATO, o prezență aliată puternică, un angajament continuu din partea SUA și a altor aliați sunt esențiale pentru descurajare și pentru apărarea regiunilor noastre', a subliniat președintele polonez.

Ucraina, între summit-ul de la București din 2008 și cel din 2026

Pe lângă șefii de stat și de guvern din nordul Europei, la summitul de la Palatul Cotroceni a fost invitat, în calitate de observator, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Kievul își dorește să adere la NATO iar această intenție a fost clar expusă pentru prima oară tot la București, la summitul aliat din 2008, în prezența actualului agresor al Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin. ”Nu e lipsit de importanță că suntem în apropierea Ucrainei”, a amintit președintele Dan, care a pledat pentru sprijinul ”nu doar declarativ, ci eficient” pentru Ucraina și Moldova, pentru că ”de securitatea lor depinde securitatea noastră”.

Zelenski a ajuns la reuniunea de la București cu puțin timp înaintea dejunului comun de lucru și le-a vorbit liderilor aliați despre sarcina de a nu mai permite Moscovei să dea ultimatumuri de genul celui care a premers invaziei ruse, când a cerut Ucrainei să renunțe la teritorii. ”Trebuie să ne asigurăm că Rusia este împiedicată să mai declare război, indiferent cui”, să nu mai încerce ”să domine sau să destabilizeze vecinii”.

Nawrocki a insistat pe continuarea ”sprijinului strategic și politic pentru Ucraina”, argumentând: ”Nu există îndoială pentru nimeni cine a început acest război”. Și, a adăugat președintele de la Varșovia, ”nu trebuie să uităm nici de Belarus, care continuă să susțină Rusia și acordă permisiune pentru atacuri în Ucraina de pe teritoriul său”.

Întrebat de jurnaliști dacă sfârșitul războiului e aproape, așa cum a afirmat Vladimir Putin zilele trecute, Volodimir Zelenski a fost rezervat: ”Sper că da. În timpul întâlnirii noastre de acum, Rusia a atacat din nou o mare parte a Ucrainei, diferite regiuni, așa că trebuie să ne exprimăm împreună, încercăm să o facem pentru a apăra Ucraina”.

Declarația finală: NATO 3.0 

Mesajul comun cu care est-europenii, de la Marea Neagră până la Baltică și chiar în regiunea Arctică, se duc la Ankara se referă la un NATO 3.0, un concept care vizează o Europă mai puternică într-o Alianță consolidată, cu SUA ”coloană vertebrală” a securității colective. ”Declarația Comună a Summitului B9 și al Aliaților Nordici” păstrează Rusia ca amenințarea ”cea mai semnificativă și directă pe termen lung”.

Se vorbește, în declarația de la București, despre nevoia urgentă de a contracara încălcările spațiului aerian și amenințările cu drone, dar și despre inițiativa UE de securizare a frontierelor vulnerabile.

NATO 3.0 este o redefinire necesară noilor condiții, în care agresorul din timpul Războiului Rece, Kremlinul, s-a întors la vechile obiceiuri, a explicat, în conferința de presă de la finalul reuniunii, președintele Dan. ”Se pune problema unei echităţi a contribuţiilor. Nu înseamnă că Europa apără Europa şi SUA apără SUA. NATO 3.0 înseamnă că, pe aceleaşi protocoale, contribuţia este proporţională. Suntem deja în NATO 3.0”.

Înseamnă și ”o Europă mai puternică şi un NATO mai puternic”, a apreciat, la rândul lui, secretarul general al Alianței, Mark Rutte. ”Europa îşi asumă responsabilităţi pentru apărarea convenţională”, a completat oficialul aliat.

Practic, după cum indică textul semnat la București, angajează o creștere a investițiilor în apărare, cu accent pe extinderea infrastructurii de securitate și a bazei industriale, prin producție crescută, achiziții multinaționale și utilizarea lecțiilor războiului din Ucraina.

”Abținerea constructivă”

Susținerea Ucrainei și Republicii Moldova sunt și ele incluse în documentul final. Ajutorul pentru Ucraina, până la obținerea unei păci bazate pe dreptul internațional și garanții solide, este definit ca o ”investiție în propria noastră securitate”. În cazul Moldovei, se vorbește despre aprofundarea cooperării printr-un parteneriat strategic.

Ungaria, al cărui nou guvern a fost instalat cu cinci zile înaintea summitului, nu și-a definit încă o poziție referitoare la Ucraina, țară cu care fostele autorități de la Budapesta au avut relații contondente. Textul declarației semnate la București fusese, de altfel, redactat în timp ce premier era Viktor Orban care, la vremea respectivă, anunțase că ”nu poate susține formularea actuală a documentului”, dar a lăsat decizia finală pe seama succesorului său, Peter Magyar.  Ambasadorul Ungariei în România, care a reprezentat Ungaria la summit, a fost instruit să opteze pentru o ”abținere constructivă”.