Summit UE: Majoritatea împotriva lui Viktor Orban | Europa | DW | 25.06.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Summit UE: Majoritatea împotriva lui Viktor Orban

Premierul ungar a fost aspru criticat pentru discriminarea homosexualilor şi acuzat de încăpăţânare. Această dispută  umbreşte ultima reuniune la vârf la care participă cancelara Angela Merkel.

Clădirea Space Egg din Bruxelles, locul reuniunilor UE la vârf

Dezbaterile din clădirea "Space Egg" din Bruxelles au durat până la ora 2 noaptea

Unii şefi de stat şi de guvern, între care premierul belgian, Alexander De Croo, au purtat la reverul hainei, în deschiderea reuniunii la vârf a UE, un mic steag în culorile curcubeului, în semn de protest faţă de legea anti-homosexuali din Ungaria. 17 dintre ei au semnat o scrisoare iniţiată de premierul luxemburghez Xavier Bettel. Premierul olandez Mark Rutte şi-a pierdut răbdarea în faţa provocărilor permanente ale Budapestei. El a declarat: "Din punctul meu de vedere ei nu mai au ce căuta în Uniunea Europeană". Oficialul a recunoscut însă că UE nu poate da afară Ungaria, fiindcă aşa ceva nu este prevăzut în tratatele europene. "Nu pot să-i dau afară", a spus el. Dar premierului ungar Viktor Orban trebuie să i se explice clar că UE este "o comunitate de valori". "Vrem să silim Ungaria să îngenuncheze", a mai spus premierul olandez.

Premierul belgian a purtat la rever drapelul homosexualilor

Premierul belgian a purtat la rever drapelul homosexualilor

Bettel consideră că a fost încălcată o linie roşie

În scrisoarea celor 17 premieri adresată preşedintelui reuniunii la vârf, Charles Michel, se arată: "Noi trebuie să luptăm în continuare împotriva discriminării comunităţii LGBTQ şi să subliniem din nou că îi apărăm drepturile fundamentale". Premierul luxemburghez Bettel, care este căsătorit cu un bărbat, a declarat că cel care crede, la fel ca legiuitorul ungar, că reclama îi transformă pe adolescenţi în homosexuali, "acela nu înţelege viaţa". Bettel a declarat în continuare că, o dată cu legea care interzice prezentarea homosexualităţii în reclame şi mass media, a fost încălcată nu o linie portocalie ci una de-a dreptul roşie.

Premierul homosexual luxemburghez, Xavier Bettel, s-a simţit atacat personal

Premierul homosexual luxemburghez, Xavier Bettel, s-a simţit atacat personal

Anterior, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat vehement "legea profund discriminatorie" şi a ameninţat Ungaria cu consecinţe de ordin juridic. Iar cancelara germană, Angela Merkel, aflată la final de mandat, care participă probabil la ultima reuniune UE la vârf în această calitate, a calificat legea ungară drept "greşită". În cursul cinei de lucru, premierul ungar, Viktor Orban, a fost supus unui tir de critici. Doar reprezentanţii ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, România şi Bulgaria) au evitat să-l învinuiască. 

Orban nu cedează şi nu este impresionat

Premierul ungar nu s-a lăsat deloc impresionat de cele întâmplate şi a declarat: "Legea a fost votată, a fost tipărită în Monitorul Oficial şi aşa rămâne". Orban a subliniat că el a fost deja în perioada comunistă "un luptător pentru libertatea homosexualilor". Dar în lege nu este vorba de homosexualitate ci de dreptul părinţilor de a stabili cum trebuie să arate educaţia sexuală în cazul propriilor copii. În timpul mandatului de premier al lui Orban, în Constituţia Ungariei s-a stipulat că familia este alcătuită din bărbat, femeie şi copii. Partenerilor de acelaşi sex li s-a interzis adopţia de copii. Iar sexul înscris în certificatul de naştere nu mai poate fi modificat nici în cazul transsexualilor. Până în 2010, când Orban a revenit la putere, Ungaria era considerată cea mai liberală ţară faţă de comunitatea LGBTQ din întreg fostul bloc sovietic. În 1996 au fost recunoscute în faţa legii parteneriatele între persoane de acelaşi sex. Deja la mijlocul anilor 1960 homosexualitatea a fost dezincriminată.

Premierul ungar Viktor Orban

Victor Orban: Apăr copiii şi lupt pentru drepturile homosexualilor

Ungaria a fost oricum pusă de UE la stâlpul infamiei în ultimii ani, deoarece guvernul Orban ar submina sistematic libertatea mass media, a ştiinţei şi justiţiei. Comisia Europeană a iniţiat mai multe procese împotriva Ungariei la Curtea Europeană de Justiţie. Consiliul de miniştri a demarat, după ezitări, o procedură de sancţionare potrivit articolului 7 din acordurile de la Lisabona, dar aceasta este departe de final. După adoptarea noului buget multianual al UE se doreşte verificarea respectării statului de drept în Ungaria, înainte ca ţara să beneficieze de fonduri europene. În replică, Ungaria a depus plângere împotriva acestui nou mijloc de presiune la Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg.

O mai bună coordonare a măsurilor de combatere a pandemiei

Apriga dispută cu Ungaria a umbrit consultările propriu-zise din cadrul reuniunii la vârf, consacrate pandemiei de coronavirus şi relaţiilor UE cu Rusia şi Turcia. Din pricina răspândirii variantei "Delta" a virusului, mai contagioase, cele 27 de state membre intenţionează să permită mai târziu decât fusese planificat accesul nerestricţionat în spaţiul comunitar al persoanelor din ţări terţe, de exemplu din Marea Britanie. Cancelara Angela Merkel, de pildă, s-a plâns că Portugalia permite accesul în ţară a turiştilor britanici, deşi insulele britanice sunt considerate "teritorii ale variantelor de virus". Din pricina creşterii numărului de infectări cu coronavirus, capitala Portugaliei, Lisabona, a fost din nou plasată pentru câteva zile în lockdown. "Trebuie să rămânem foarte vigilenţi", a declarat în context preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Participanţii la reuniune au fost de acord că statele UE trebuie să coopereze mai strâns pentru combaterea pandemiei şi necesită instituţii europene mai puternice pentru protecţia sănătăţii, măcar în cazul unei pandemii viitoare care, după cum speră toţi, nu-şi va face apariţia niciodată.

Summit sau ne-summit cu Rusia?

Consultările privind atitudinea corectă faţă de regimul autocrat din Rusia s-au purtat în cursul cinei de lucru şi nu au generat decizii dure. UE a convenit să-şi dorească în continuare un dialog cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în domeniile de interes reciproc. Concomitent, încălcările drepturilor omului, oprimarea opoziţiei şi implicarea în conflictele din Belarus şi Ucraina vor atrage în continuare sancţiiuuni. Angela Merkel a declarat în Bundestag înaintea reuniunii UE la vârf: "După părerea mea trebuie şi noi, ca Uniune Europeană, să căutăm contactul direct cu Rusia şi cu preşedintele rus. Nu este de ajuns ca preşedintele SUA, Joe Biden, să stea de vorbă cu preşedintele rus".

Premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin (2018)

În timp ce UE ezită încă, Viktor Orban întreţine relaţii directe cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin (foto din 2018)

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a sprijinit la Bruxelles o posibilă reuniune la vârf cu liderul de la Kremlin. Dar alte state ale UE, mai ales din Europa de Est, dar şi Olanda, resping tratativele directe. Preşedintele Fedraţiei Ruse ar trebui să plătească un preţ înainte de a se sta de vorbă cu el, a solicitat premierul leton, Krisjanis Karins. Cel mai mare susţinător al Rusiei dintre ţările UE este considerată Ungaria. Viktor Orban nu face niciun secret din admiraţia sa pentru stilul autocratic în care Putin îşi conduce ţara.

Urmăriţi videoclipul 02:35

Comunitatea LGBTQ trăieşte în Rusia semi-clandestin

Şi în Rusia există o lege anti-homosexuali, de felul celei adoptate recent în Ungaria, iar unii diplomaţi UE presupun că Orban a copiat-o de la Putin.

Este nevoie de Turcia

UE intenţionează să-şi amelioreze relaţiile cu Turcia, se arată în decizia reuniunii la vârf. Totuşi, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, ar trebui să depună în continuare eforturi pentru detensionarea conflictelor cu Republica Cipru şi Grecia din estul Mării Mediterane. În orice caz, UE vrea să colaboreze cu Ankara în vederea continuării înţelegerii vizându-i pe refugiaţi. Pentru găzduirea şi aprovizionarea refugiaţilor din Siria, Turciei i s-au pus în vedere alte 3,5 miliarde de euro. În plus, se va da în lucru o înnoire a uniunii vamale UE-Turcia. Din 2016 Turcia a oprit pe teritoriul său refugiaţi din calea războiului civil din Siria, împiedicându-i să pătrundă prin Grecia în spaţiul comunitar. Pentru asta UE i-a virat deja şase miliarde de euro. În Turcia trăiesc între timp aproximativ patru milioane de refugiaţi sirieni.