1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Summit UE în condiții de stare de urgență, în Moldova

25 mai 2023

Guvernul de la Chișinău va cere vineri Parlamentului prelungirea cu încă 60 de zile a stării de urgență. De la declanșarea războiului în Ucraina, Republica Moldova se află în permanentă stare de urgență.

https://p.dw.com/p/4RoB5
Dorin Recean
Premierul Dorin Recean este îngrijoratImagine: Vladislav Culiomza/REUTERS

De data aceasta, premierul Dorin Recean a invocat riscul intensificării atacurilor rusești asupra Ucrainei în următoarele 5-7 săptămâni. Într-o dispută pe care a avut-o la ședința de miercuri a Guvernului cu bașcanul Autonomiei Găgăuze, Irina Vlah, premierul Recean a menționat că „în următoarele 5-7 săptămâni ucigașii ruși vor continua să-și intensifice acțiunile militare în Ucraina. Asta se va întâmpla! Noi trebuie să ne asigurăm că vom putea gestiona toate riscurile de securitate. Totodată reconfirm că nu există risc de escaladare militară în Moldova. Rușii nu vor putea bombarda Moldova! Dar ne putem confrunta cu riscuri de securitate când rușii vor bombarda infrastructura energetică ucraineană. Și este obligația Guvernului să se asigure că are instrumentele necesare pentru a interveni prompt”, a explicat premierul moldovean.

Agenți prin intermediul cărora Rusia încearcă să vulnerabilizeze Moldova

Irina Vlah l-a întrebat pe Recean cum, în condițiile acestor riscuri de securitate, Chișinăul se aventurează să organizeze, la Bulboaca, pe 1 iunie, summit-ul Comunității Politice Europene, la care vor participa peste 50 de șefi de state și guverne, precum și întreaga conducere a UE? „Noi am învățat să avem capacitate de apărare. Iar în acest caz este obligația Guvernului să se asigure că are instrumentele necesare pentru a interveni. Eu nu dau mâna cu ucigașii indiferent câte computere ne-au dăruit. Asta înseamnă cultură politică”, a răspuns Recean.

Aluzia premierului este legată de situația care s-a produs la mijlocul lunii aprilie, când autoritățile centrale de la Chișinău l-au blocat pe aeroport și l-au trimis acasă pe liderul Tatarstanului, Rustam Minnihanov . Irina Vlah a mustrat atunci autoritățile moldovene. Ea a spus că acestea au manifestat un comportament incorect în raport cu un partener al Găgăuziei care a donat anterior Comratului (centrul administrative al Autonomiei Găgăuze) niște computere.

Politicienii pro-ruși de la Chișinău sunt deranjați de faptul că Moldova este guvernată în condiții de permanentă stare de urgență. La ședința de joi a Parlamentului, deputații socialiști și comuniști au încercat să propulseze pe agendă proiectul unei declarații vizând „constatarea subminării statului de drept și uzurpării puterii de stat în Republica Moldova” prin Comisia pentru Situații Excepționale. În condițiile stării de urgență, această comisie aprobă cele mai importante decizii, fără a mai fi trecute prin Guvern și Parlament.

Atenționare din partea șefei MAI

Ana Revenco
Ministra Afacerilor Interne în guvernul de la Chişinău, Ana RevencoImagine: Ondrej Deml/CTK/dpa/picture alliance

Pe de altă parte, ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, susține că autoritățile moldovene sunt foarte atente la informațiile „ce vizează amenințările de extindere a spectrului de armament utilizat de Rusia în Ucraina, prin recurgerea la arme neconvenționale”. Potrivit ei, proximitatea războiului continuă să afecteze și să vulnerabilizeze Republica Moldova, menținându-se inclusiv pericolul de survolare neautorizată a spațiului aerian al Moldovei de către rachetele și dronele rusești. În aceste condiții, spune șefa de la MAI, autoritățile au nevoie în continuare de mecanismele legale specifice stării de urgență, pentru a putea gestiona „evoluții imprevizibile și riscuri care pot să se concretizeze în orice moment”. ”Totodată, în contextul intensificării luptelor pe teritoriul Ucrainei, s-ar putea majora fluxul de refugiați, crescând inclusiv numărul persoanelor care vor fi nevoite să-și găsească refugiul în Republica Moldova sau care vor tranzita teritoriul național pentru a ajunge într-un loc mai sigur, în statele membre ale Uniunii Europene”, a argumentat Ana Revenco.

În pofida acestor semnale, mai mulți lideri europeni au imprimat mesaje video în care menționează că „Moldova nu este singură” și că sunt nerăbdători să ajungă la summit-ul Comunității Politice Europene, care se va desfășura pe 1 iunie în Republica Moldova. Astfel de mesaje au venit din partea șefei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, președintelui Consiliului European, Charles Michel, precum și din partea președintelui Franței, Emmanuel Macron.

Scut mobil de securitate la Bulboaca?

Fără a invoca vreo legătură cu summit-ul din 1 iunie, Armata Națională a Moldovei a anunțat joi, într-un comunicat, desfășurarea exercițiului multinațional „Bastion Aerian” – o premieră pentru Republica Moldova. Potrivit comunicatului armatei, la antrenamente va fi implicată tehnica militară din dotarea Armatei Naționale a Moldovei, precum și cea a armatelor franceze, române și britanice. Unitățile de transport militar vor intra în Moldova în perioada 25-27 mai și se vor deplasa la Baza de Instruire militară Bulboaca. Tot la Bulboaca se află și vinăria unde se va desfășura summit-ul Comunității Politice Europene.

Vinăria de la Bulboca
Vinăria de la BulbocaImagine: SERGEI GAPON/AFP

Eșecurile partidelor pro-ruse din Moldova, care nu reușesc să destabilizeze Moldova și să blocheze parcursul european al țării au determinat o regrupare a forțelor de stânga, loiale Kremlinului. Pe de o parte, la Chișinău, se încearcă fortificarea nucleului politic rusesc în jurul grupării „Șor” (al cărui lider, Ilan Șor, este fugar și se ascunde în Israel), iar pe de altă parte se agită un nou focar de separatism în Autonomia Găgăuză  – acolo unde bașcan (guvernator) a fost ales recent candidatul partidului „Șor”, Evghenia Guțul . Mai mulți deputați socialiști l-au vizitat recent pe căutatul Ilan Șor în Israel, iar la revenirea acasă s-au desprins de PSRM-ul lui Igor Dodon.

Agenții lui Putin vor să destabilizeze sudul țării

Agenții Kremlinului din Autonomia Găgăuză intenționează să organizeze sâmbătă, 27 mai, un „congres” la Comrat cu primarii și consilierii locali din autonomie la care ar urma să fie votată o rezoluție în care se va solicita ca proiectele votate la nivel local să nu mai fie verificate de reprezentanții Cancelariei de Stat (Guvernul de la Chișinău) și să nu mai poată fi anulate prin intermediul instanțelor de judecată. Agenții Kremlinului din Autonomia Găgăuză amenință că, dacă Chișinăul nu va da curs acestei solicitări, în sudul țării va fi organizat „un referendum privind viitorul Autonomiei Găgăuze”.

Chișinăul nu a reacționat deocamdată la această amenințare, dar anterior politicienii găgăuzi au mai organizat asemenea exerciții electorale. Ele nu au fost recunoscute de nimeni și nu au produs niciun efect juridic.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.