Analiză - SUA: România o țară coruptă. Cine răspunde?

Între 2022 și 2025, au fost închise aproape 10.000 de dosare penale fiindcă au fost tergiversate atât de mult încât a intervenit termenul de prescripție.

Documentul dat publicității de Departamentul de Stat al SUA precizează că investitorii americani „s-au plâns atât de corupția din guvern, cât și din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale”.

Altfel spus, oamenilor de afaceri americani care au venit să investească în România li s-ar fi cerut mită pentru a primi mai repede din partea birocraților avize de tot felul. Intră în discuție, de sus în jos, toate instituțiile importante implicate în procesul investițional.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) este nefuncțională, după cum sugerează raportul american: „condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut”, atât din cauză că intervine prescripția, cât și din cauza schimbărilor legislative care nu de puține ori au fost făcute în favoarea celor care aveau dosare penale bazate pe fapte de corupție. În același timp, instituțiile complementare DNA, cum sunt Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Confiscate (ANABI), Agenția Națională de Achiziții Publice (ANAP) și Agenția Națională de Integritate (ANI), deși au deja experiențe de ani de zile în spate, nu sunt destul de eficiente.

De pildă, cu toate că ANI a analizat anul trecut aproape 20.000 de achiziții publice și a emis 19 avertismente de integritate pentru potențiale conflicte de interese, totalizând peste 80 de milioane de euro, nu e clar dacă justiția și-a făcut treaba mai departe.

Incapacitatea sistemului judiciar de a lupta cu marea corupție

Analiza făcută de Departamentul de Stat al SUA menționează că sistemul judiciar românesc „rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient”, deși „digitalizarea a progresat oarecum în timpul pandemiei”. Ineficiența se poate vedea nu doar în numărul mare de cazuri penale prescrise, în timpul prea lung acordat proceselor, ci și în numărul mare de procese pierdute de România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Doar anul trecut, Bucureștiul a pierdut 62 de cazuri la Curtea de la Strasbourg.

Incapacitatea instituțională de a lupta cu marea corupție rezultă și dintr-un Eurobarometru făcut în 2024 și citat în documentul americanilor: potrivit datelor acestui sondaj, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în România, iar 59% dintre aceștia susțin că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii.

Cine sunt cei responsabili pentru creșterea corupției din ultimii ani și pentru exonerarea celor vinovați de fapte asociate acestui fenomen?

Mai ales fostele guvernări Ciucă și Ciolacu, ministrul Justiției din această perioadă, gruparea din sistemul juridic care a încercat favorizarea infractorilor și care a fost lăsată să intre în coabitare cu politicul.

Procurorul șef anticorupție, Marius Voineag, care încearcă să intre grațiile președintelui pentru încă un mandat în fruntea DNA, e așteptat să răspundă reproșurilor făcute de americani, dar și nemulțumirilor din mediul civic autohton.