SUA: Puterile din spatele mișcării MAGA

Nu a trecut nici măcar un an întreg din actualul mandat de președinte al lui Donald Trump și, totuși, a reușit deja să răstoarne țara cu susul în jos. Noua strategie de securitate națională pe care guvernul său a publicat-o în noiembrie redefinește obiectivele politicii externe a SUA.

Parteneri tradiționali ai Statelor Unite, precum Europa, au fost nevoiți să constate că sprijinul american nu mai este de la sine înțeles, ci este oferit doar atunci când omul de afaceri Trump simte că poate obține beneficii avantajoase pentru țara sa. ”America First”, așadar, sau, după cum spunea sloganul primei campanii electorale a lui Trump, cea din 2016: "Make America Great Again” (MAGA).

Și în politica internă, multe lucruri s-au schimbat de la preluarea de către Donald Trump a celui de-al doilea mandat, la 20 ianuarie 2025. Agenți mascați ai serviciului de imigrare ICE scot oameni cu forța din mașinile lor sau îi arestează direct de pe stradă. În orașele în care mulți protestează împotriva acestor acțiuni, președintele trimite Garda Națională. Mass-media care nu relatează în termenii doriți de Trump sunt acționate în judecată sau expuse online oprobiului public. Măsurile de incluziune a angajaților cu dizabilități sau pentru promovarea diversității în companii (așa-numitele programe DEI) au fost eliminate în toate instituțiile guvernamentale.

Diversitatea este considerată liberală sau ”woke”. Iar aceste valori sunt, pentru președintele american și susținătorii săi, ca o cârpă roșie fluturată în fața unui taur. MAGA nu este doar un slogan, ci o viziune asupra lumii.

Totuși, mișcarea MAGA nu este un bloc unitar. Pentru diversele sale curente, preocupările sunt diferite. Și fiecare în parte esențiale. Trump poate fi fața acestei mișcări, dar în spatele ideologiei MAGA se află o multitudine de grupări și persoane influente care luptă pentru propriile interese.

The Heritage Foundation

Think tank naționalist-conservator cu sediul la Washington, D.C., Heritage Foundation se declară dedicat promovării ”politicilor conservatoare bazate pe economia de piață liberă, un stat minimal, libertate individuală, valori americane tradiționale și o apărare națională puternică”. Sunt cei care au elaborat ”Project 2025”, un plan publicat în 2023 despre cum un președinte conservator ar putea remodela guvernul federal.

”Project 2025” prevede, printre altele, o reducere drastică a guvernului, de unde angajații pot fi concediați mai ușor, și un președinte cu mai multă putere personală. Deși Trump a insistat în campanie că nu are legătură cu proiectul, după preluarea mandatului a pus în aplicare multe dintre ideile acestuia. Inițiativa DOGE, menită să facă guvernul mai eficient, a dus la concedierea a mii de angajați guvernamentali. Trump dorește, de asemenea, să își extindă autoritatea. Trece pur și simplu peste hotărâri judecătorești, de exemplu în cazuri legate de deportări. Ar dori să impună dreptul de a-i demite pe șefii agențiilor guvernamentale care îi sunt nefavorabili.

Membri ai administrației Trump, precum secretara de presă Karoline Leavitt și Russ Vought, director al Biroului pentru Administrare și Buget (structură a Casei Albe care controlează bugetul și implementarea politicilor federale), au lucrat anterior pentru Heritage Foundation. Vought a fost chiar unul dintre principalii arhitecți ai ”Project 2025”. Pentru Convenția Națională Republicană, unde Trump a fost confirmat oficial și celebrat ca nominalizat la Președinție, în vara lui 2024, Heritage Foundation a donat un milion de dolari.

Creștinii după Evanghelie

În ”Project 2025” se precizează că dreptul la avort trebuie restricționat și mai mult. Un grup pentru care acest subiect este important îl reprezintă creștinii după Evanghelie. Aceștia se numără de ani de zile printre cei mai fideli susținători ai lui Trump. Faptul că Trump a recunoscut public că îi place să pipăie femei în zone intime și că are cinci copii cu trei femei nu îi deranjează. Ceea ce contează este că Trump promovează chestiunile în care ei cred.

În toamna lui 2020, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, Trump a nominalizat o judecătoare cunoscută pentru pozițiile anti-avort la Curtea Supremă. În iunie 2022, Curtea Supremă, cu majoritatea sa conservatoare de șase judecători, dintre care trei numiți de Trump, a anulat dreptul la avort la nivel federal. De atunci, fiecare stat decide dacă și în ce condiții avortul este permis. Creștinii după Evanghelie reprezintă în SUA un lobby puternic, iar majoritatea covârșitoare votează cu republicanii. De aceea, Trump nu își permite să îi supere pe teme precum avortul.

Un alt pas care ar putea reflecta influența neoprotestanţilor: numirea ministrului Apărării, Pete Hegseth. Acesta, el însuși creștin după Evanghelie, s-a autodefinit în trecut drept ”războinic creștin”, a exclus persoanele trans din armată și, potrivit presei, a lăudat afirmațiile unui pastor care se opunea dreptului de vot pentru femei. Criticii consideră că, odată cu influența crescândă a neoprotestanţilor asupra guvernului SUA, separarea dintre stat și biserică este în pericol.

Miliardari și bloggeri

Printre cei care par să inspire multe dintre ideile lui Trump se numără bloggerul și dezvoltatorul de software Curtis Yarvin. Adept al ideii că democrația este un concept depășit, Yarvin este de părere că un stat ar trebui condus precum o companie, de către un CEO. Nu ar mai exista un corp electoral ci clienți cu drept de a ”denunța contractul”: cine nu este mulțumit de șef, adică de guvern, poate pur și simplu să se mute. Trump glumea deja înainte de alegerile din 2024 că, dacă oamenii îl vor alege atunci, nu va mai fi nevoie să voteze din nou.

Ideea de a transforma Fâșia Gaza într-un paradis turistic îi aparține tot lui Yarvin. În aprilie 2024 a propus expulzarea populației palestiniene din Fâşia Gaza și transformarea zonei într-un resort de lux. În februarie 2025, Trump a mers în aceeași direcție, lansând ideea sa de a face din Gaza ”Riviera Orientului Mijlociu”.

Și Peter Thiel, fondator al platformei online PayPal, consideră democrația ineficientă. Miliardarul născut în Germania a donat în campania din 2016, prin diverse mijloace, 1,25 milioane de dolari pentru Donald Trump. În 2024 nu a donat pentru nicio campanie politică. În schimb, în anii anteriori a investit foarte mult: de exemplu, 15 milioane de dolari pentru campania senatorială a lui JD Vance. Succesul lui Vance în Senat i-a adus în cele din urmă postul de vicepreședinte. A fost o investiție inteligentă pe termen lung pentru Thiel.

Ideile și idealurile lui Thiel, precum aceea că politica ar trebui să lase corporațiile și companiile tech să acționeze liber, se regăsesc și în politica guvernului american. Vance s-a plâns recent de legea europeană privind serviciile digitale (Digital Services Act), în baza căreia rețeaua socială X riscă o amendă uriașă.