1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Arme şi vorbe

Anne Allmeling / vd12 septembrie 2015

America se teme că Rusia ar putea interveni militar în Siria, într-un moment în care SUA şi Rusia dădeau semne de înţelegere. Cu toate acestea, nu este exclusă apariţia unei soluţii în Siria, nu doar pe placul Rusiei.

https://p.dw.com/p/1GVWa
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe şi Bashar Al-Assad, preşedintele Siriei, la DamascImagine: picture-alliance/dpa/Stringer/Ap/Pool

Nu este prima dată când Rusia furnizează arme în Siria. Dimpotrivă: guvernul de la Moscova a sprijinit permanent regimul președintelui Bashar al-Assad, fără a face un secret din acest lucru. Cu toate acestea, livrările recente de armament rusesc în Siria, ţară măcinată de război civil, îi îngrijorează pe americani. Rusia îşi consolidează angajamentul militar în Siria, spun unele voci din Statele Unite, avertizând că ruşii vor să se implice în conflict. Transportoarele blindate, precum şi alte tipuri de armament livrate în ultimele zile în Rusia amplifică această suspiciune.

În schimb, ministerul rus de Externe respinge acuzaţiile Statelor Unite. "Este vorba pur şi simplu de susţinerea guvernului sirian în lupta împotriva rebelilor islamiști", a transmis Moscova.

Markus Kaim de la Fundaţia Economie şi Politică este de părere că explicaţiile oferite de Rusia sunt credibile. "Rusia este prezentă de multă vreme la fața locului, implicându-se în special în instruirea armatei siriene, căreia îi oferă asistenţă din mai multe puncte de vedere", spune expertul în Orientul Mijlociu. "Guvernul aminteşte acum, nu în mod greșit, că vânzările recente de armament reprezintă punerea în aplicare a acordurilor existente."

Implicare militară şi diplomatică

Kaim consideră puțin probabilă participarea directă a Rusiei în războiul civil sirian, dat fiind faptul că implicarea Moscovei în Siria nu se limitează doar la sprijin militar. Ruşii sunt foarte activi inclusiv la nivel diplomatic, spune Kaim. Guvernul rus a încercat în luna august să coaguleze un grup din interiorul opoziție siriene ca interlocutor pentru regimul Assad. Scopul Rusiei este să îşi consolideze influența în Orientul Mijlociu şi să semnalizeze occidentalilor că Moscova nu poate fi ocolită când se caută soluţii.

În ultimele luni, această strategie a fost una de succes pentru conducerea Rusiei şi nu numai în ceea ce privește Siria. Mai multe țări arabe, considerate până nu demult aliaţi fideli ai Statelor Unite, îşi îndreaptă acum privirea spre Rusia. Preşedintele egiptean Abdel Fattah Al-Sisi a fost primit luna trecută la Moscova, pentru a patra oară în numai doi ani. Al-Sisi este, la urma urmei, primul președinte egiptean ales democratic, după îndepărtarea lui Mursi. Putin i-a întins fără ezitare mâna celui mai puternic om din Egipt, în vreme ce Occidentul l-a ţinut mai întâi la distanţă, pentru ca apoi să se răzgândească.

Guvern de tranziţie în Siria?

Chiar și Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, aliat tradiţional al americanilor, l-a vizitat pe Putin în luna august. Este limpede că Rusia și SUA se luptă în Orientul Mijlociu pentru supremație. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte Siria, cele două mari puteri par a se fi apropiat de un consens, spune Markus Kaim.

Moskau - Wladimir Putin und Abd al-Fattah as-Sisi im Kreml
Vladimir Putin şi Abdel Fattah al-Sisi la KremlinImagine: picture-alliance/dpa/APA

Occidentul insistă de multă vreme asupra găsirii unei soluţii care să îl excludă din ecuaţia puterii pe Assad, în timp ce Rusia pare că a încetat să mai creadă într-o victorie a acestuia. Kaim crede că preocuparea momentană a Moscovei este consolidarea unui "echilibru", care să semnalizeze tuturor taberelor implicate în conflict că o nouă acțiune militară nu are mult sens. "Dacă nu ar fi aşa, discuţiile între Moscova şi opoziţia siriană nu ar avea nicio noimă."

Ministerul de Externe britanic, Philip Hammond, a pledat recent pentru un guvern de uniune națională în Siria pentru a rezolva conflictul. Britanicul propune rămânerea pentru moment în funcţie a președintelui Assad, care însă ar urma să se retragă după șase luni sau un an.

"Această iniţiativă pare să aibă ingredientele necesare unei soluţii pe placul Rusiei şi a altor guverne occidentale, care oricum trag în aceeaşi direcţie, chiar dacă nu recunosc deschis acest lucru", este de părere Kaim.