Steven Fisher, ambasadorul Marii Britanii în Moldova: ″Riscul unui război depinde de înțelegerea definiției NATO de către Rusia″ | Moldova | DW | 30.01.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Steven Fisher, ambasadorul Marii Britanii în Moldova: "Riscul unui război depinde de înțelegerea definiției NATO de către Rusia"

Ambasadorul Marii Britanii în Republica Moldova, Steven Fisher, a stat de vorbă cu DW despre riscul unui război în Ucraina, situația din Transnistria și consecințele crizei pentru Moldova și întreaga regiune.

Steven Fisher

Steven Fisher

Marea Britanie sprijină tranșant Ucraina în disputa ruso-ucraineană. Inclusiv militar. Pe lângă faptul că urmăresc atent mișcările de trupe de la granița de Est și de Nord dintre Rusia și Ucraina, autoritățile britanice nu scapă din ochi nici regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată tot de Rusia – acolo unde (lângă Odessa) staționează ilegal o armată rusească care controlează niște depozite uriașe de armament. Regatul Unit adăpostește peste 70.000 de moldoveni, iar printre ei și-au făcut loc și unii indivizi căutați de procurorii moldoveni pentru jafuri care au zdruncinat economia țării. Despre toare acestea ambasadorul Marii Britanii în Republica Moldova, Steven Fisher, a vorbit într-un interviu pentru DW.

DW: Tensiunea la frontiera ucraineano-rusă crește. Cel puțin deocamdată, nu vedem un efect palpabil al efortului internațional de a liniști spiritele prin metode diplomatice. Marea Britanie are o poziție pronunțată de susținere a Kievului în această dispută. Cât de gravă e acum situația în opinia dvs și cât de mare este pericolul unui război?

Steven Fisher: Toată lumea vede discuțiile care au loc pe dimensiunea diplomatică la cel mai înalt nivel - discuții între Rusia-NATO-SUA și alte țări membre ale NATO. Situația este foarte gravă. Acest efort diplomatic nu ar fi fost atât de consistent dacă nu s-ar fi ajuns la o fierbințeală atât de mare. În ceea ce privește riscul izbucnirii unui război, îmi este greu să vă spun cât de mare e acest pericol stând aici, la Chișinău, în biroul meu. Amploarea acestui risc depinde acum de reacțiile lui Vladimir Putin la răspunsurile scrise transmise recent Rusiei de către SUA. Dar depinde și de efortul tuturor statelor, de capacitatea de a explica și de a înțelege ce este NATO și ce se inoculează de către cineva că este NATO. Noi, ca membri ai NATO, suntem foarte expliciți în ceea ce privește rolul acestei alianțe. NATO este pur defensivă. Nu are ambiții teritoriale și are menirea să asigure securitatea statelor membre. Sper că autoritățile ruse înțeleg și apreciază asta. Rusia nu are niciun motiv să se teamă de NATO. Dacă ar exista o înțelegere clară că NATO este o alianță defensivă, tensiunile dintre NATO și Rusia ar fi reduse substanțial. Iar discuții serioase ar putea avea loc pe dimensiunea stabilității. Aceasta ar impulsiona dialogul între NATO și Rusia. Răspunsul scurt este următorul: riscul unui război depinde de înțelegerea definiției NATO de către Rusia și a scopului pentru care această alianță există. Este foarte important ca toate canalele diplomatice să rămână deschise, iar discuțiile să aibă loc pe diverse platforme: pe de o parte NATO-Rusia, iar pe de altă parte și țările să discute cu Rusia pe bilaterală. De exemplu, ministrul britanic de Externe, Liz Truss, va fi săptămâna aceasta în Rusia și se va întâlni cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov. Sper că toate părțile vor da dovadă de responsabilitate și că riscurile vor fi minimizate. NATO mereu a spus că orice stat suveran are dreptul de a adera la Alianță și că va menține politica ușilor deschise. Ucraina este stat suveran și independent și are tot dreptul de a intra într-o alianță sau alta, inclusiv în NATO. Iar Rusia cere acum ceva realmente imposibil, pentru că Ucraina are dreptul să-și asigure securitatea. Deci are dreptul să facă parte din NATO. Când cere neadmiterea Ucrainei în NATO, Rusia cere, de fapt, ca NATO să meargă contra propriilor principii.

Marea Britanie a transmis Ucrainei echipament militar, inclusiv armament antitanc. Unele țări evită asemenea gesturi pentru a nu irita Rusia. Regatul Unit de ce face asta? De ce sprijină Ucraina cu armament?

În primul rând aș vrea să cred că Rusia nu percepe gestul nostru în raport cu Ucraina ca pe ceva ostil. Prin aceste livrări, noi ne-am solidarizat cu Ucraina. Da, noi am transmis echipament militar Ucrainei, am instruit, în ultimii ani, în Marea Britanie, aproape 20 de mii de militari din forțele armate ale Ucrainei. De asemenea, sprijinim financiar Ucraina. Ajutăm la îmbunătățirea infrastructurii militare și navale ucrainene. Deci, ajutăm această țară să-și asigure securitatea. Nimic din ceea ce facem noi nu are vreo intenție agresivă față de alte țări, mai ales față de Rusia. Noi pur și simplu ajutăm un stat-prieten să se pregătească pentru cel mai rău lucru. Și aceasta este o contribuție mică dintr-un efort internațional mult mai mare de abilitare a Ucrainei de a-și asigura integritatea teritorială. Noi livrăm arme defensive cu rază scurtă de acțiune. Nu sunt arme agresive și ele nu reprezintă nicio amenințare pentru Rusia.

Cum pot afecta aceste tensiuni ruso-ucrainene Republica Moldova?

Tensiunile dintre Rusia și NATO afectează toate țările europene. Am putea doar să speculăm pe tema impactului unei posibile invazii a Rusiei în Ucraina. E logic să ne gândim și să modelăm un astfel de scenariu, deoarece Rusia și-a dislocat trupe la granița de Est și de Nord cu Ucraina. Deci, dacă ar avea loc o escaladare între Rusia și Ucraina, Moscova va fi nevoită să suporte în mod sigur noi sancțiuni economice impuse de către Occident. Și vorbim de sancțiuni foarte dure, care ar genera un impact profund pentru Federația Rusă. Repercusiuni asupra Moldovei ar exista cu siguranță, deoarece Chișinăul are o relație comercială cu Rusia și un impact economic ar fi inevitabil. De asemenea, în funcție de ceea ce s-ar putea întâmpla, este posibil ca unii oameni din Ucraina să fie nevoiți să se strămute - să se mute inclusiv în Moldova vecină. Dar mai este un factor pe care nu putem să nu-l menționăm: regiunea transnistreană și militarii ruși care staționează ilegal acolo. Întrebarea este cum vor reacționa aceste trupe în cazul în care Rusia va ataca Ucraina?

Și noi ne punem această întrebare. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat săptămâna trecută solicitarea adresată Rusiei privind retragerea militară rusă din Moldova, Georgia și Ucraina. În stânga Nistrului există trupele GOTR și pacificatorii ruși, dar să nu uităm că mai există și așa-numita „armată transnistreană” cu un număr mare de militari subordonați unui regim separatist controlat tot de Rusia. În plus, tancuri și altă tehnică militară și depozite uriașe de armament. Se discută despre pericolul de pe acest flanc la nivel internațional în contextul tensiunilor ruso-ucrainene? 

Sunt două aspecte care trebuie menționate în legătură cu această întrebare. Primul ține de dreptul internațional și suveranitatea Republicii Moldova, iar al doilea - de capacitatea acelor trupe rusești din stânga Nistrului în cazul unei invazii rusești asupra Ucrainei. În ceea ce privește primul aspect - noi reiterăm că aflarea GOTR (grupul operativ de trupe ruse) pe teritoriul Republicii Moldova este absolut ilegală. Acel teritoriu din stânga Nistrului, unde staționează GOTR acum, este teritoriul Republicii Moldova. Să fie foarte clar. Acei militari trebuie să plece din Republica Moldova. Munițiile de la Cobasna demult trebuiau distruse, deoarece sunt extrem de periculoase. Toate acestea se află pe teritoriul Moldovei fără acordul autorităților acestui stat, iar dacă s-ar întâmpla o tragedie la acele depozite de muniții, Rusia va purta întreaga responsabilitate. În ceea ce privește al doilea aspect, cel vizând comportamentul militarilor ruși din stânga Nistrului în cazul unei posibile invazii rusești în Ucraina, mult va depinde de cei care controlează astăzi politic de facto regiunea transnistreană. Comportamentul acelor grupuri militare va depinde de deciziile superiorilor. Dar nu putem să nu remarcăm că ei se află foarte aproape de unul din cele mai importante orașe ale Ucrainei - de Odessa.

Un alt subiect pe care vrem să-l discutăm cu dvs ține de felul cum au evoluat relațiile dintre Moldova și Marea Britanie după Brexit. Avem foarte mulți moldoveni stabiliți acolo, dar am vrea să știm și care a fost impactul asupra schimburilor comerciale.

La modul practic, schimbări sesizabile nu au avut loc. Sunt cel puțin 70 000 de moldoveni care locuiesc astăzi în Marea Britanie. La fel ca alți cetățeni care locuiau în Regatul Unit până la Brexit, acum ei au oportunitatea de a-și oficializa aflarea în Marea Britanie. Nu am auzit pe nimeni care să invoce consecințe negative după Brexit. Din contra, cetățenii Republicii Moldova au avut posibilitatea să aplice pentru un statut care le permite formalizarea șederii lor acolo. După Brexit, orice cetățean moldovean, care dorește să meargă în vizită, la studii sau să se mute cu traiul în Regatul Unit, la fel are această posibilitate. În raport cu cei cu pașaport moldovenesc nu s-a schimbat nimic semnificativ, dar pentru cei care vin cu pașapoarte românești, lucrurile s-au schimbat. Atunci când eram membri ai UE, ei puteau călători fără nici un obstacol. Acum, dacă vor să intre în Regatul Unit și să lucreze, să locuiască acolo, ei trebuie să obțină viză pentru asta.

În ceea ce privește relațiile comerciale și investițiile în Republica Moldova, din păcate, cifrele sunt destul de mici. Nu suntem un stat cu o pondere substanțială în relațiile comerciale ale Moldovei. Sperăm că vom îmbunătăți acești indicatori. Pentru a încuraja aceste relații comerciale, noi am semnat un acord comprehensiv, care se numește Acordul strategic de parteneriat, comerț și cooperare între Regatul Unit și Republica Moldova. Acest acord este aproape identic cu Acordul de Asociere a Republicii Moldova la UE. În baza acestui acord, Moldova beneficiază de tarife avantajoase și cote generoase la exportul produselor în UK. Mesajul nostru este că suntem deschiși pentru o relație comercială mai consistentă.

Mai vreau să spun că Regatul Unit este un loc perfect pentru business. Poți deschide foarte ușor o companie, te bucuri de securitate judiciară... Marea Britanie este a șasea putere economică din lume în domeniul comerțului și cred că produsele moldovenești ar fi la mare căutare în Regatul Unit.

La nivel diplomatic, anul acesta vom marca 30 de ani de relații diplomatice cu Republica Moldova. Noi am reușit să dezvoltăm această relație. Lucrăm împreună cu diplomați moldoveni în cadrul mai multor foruri internaționale: OSCE, ONU, UE și avem un respect deosebit față de serviciul diplomatic moldovenesc.

Ați vorbit despre legislația foarte permisivă a Marii Britanii pentru afaceri și noi observăm că tot mai mulți oameni care au jefuit Moldova sub regimul oligarhului Vladimir Plahotniuc profită de asta - își găsesc adăpost și încep afaceri la Londra. Acești oameni au făcut foarte mult rău Republicii Moldova și sunt căutați de procurorii moldoveni. De ce îi adăpostiți? De ce nu ni-i dați ca să răspundă pentru ceea ce au comis?

Înțeleg și intuiesc la ce indivizi vă referiți. De ce au ales Marea Britanie - asta ar trebui să-i întrebați pe ei. Dar nu aș vrea să se creeze percepția că Marea Britanie este un loc atractiv pentru penalii care fug de justiție. Noi nu-i punem la adăpost pe cei care și-au jefuit țările din care provin. Lucrurile sunt exact invers. Noi lucrăm cu maximă determinare la diferite investigații cu jurisdicții din întreaga lume, inclusiv pentru a returna oamenilor banii furați de cei deferiți justiției. Dar aveți dreptate, Londra a atras anumite fonduri ilicite. Motivul este că noi avem o piață imobiliară atractivă în care este ușor să investești și de acest lucru unii abuzează. Nu mă refer neapărat la moldoveni. E un fenomen care există de vreo 20-25 de ani. Noi am deschis ușile pentru businessul adevărat, dar pe acele uși deschise au pătruns și anumiți indivizi pe care noi nu am fi vrut să-i vedem. Politica noastră guvernamentală este de a face din Regatul Unit un loc ostil pentru criminali. Acum lucrăm la o nouă legislație pentru a putea depista aceste fonduri ilicite, a le confisca și returna acolo de unde au fost furate.

Cel puțin trei indivizi căutați de procurorii moldoveni se află acum la Londra - Veaceslav Platon, Gheorghe Cavcaliuc și Constantin Botnari. Ei au cerut deja azil politic în Marea Britanie? Și, dacă au cerut, care sunt șanse ca ei să obțină azil având în vedere reputația pe care o au în Moldova?

E o întrebare delicată, care necesită un răspuns prudent. Politica Marii Britanii atunci când e vorba de cazuri individuale este de a nu confirma și nici infirma existența unor cereri de azil. Ca jurnalist, ați putea spune că mă eschivez, dar vreau să vă asigur că nu sunt evaziv. Doar respectăm procedurile. Vă asigur însă că noi analizăm orice cerere de azil politic cu mare atenție, indiferent din partea cui vine. Noi avem încredere în justiție. Aceeași politică se aplică și în raport cu cererile de extrădare. Discutăm cu autoritățile din Republica Moldova - în cazurile de extrădare discută autoritățile de drept din cele două țări. Vă asigur că discuții între autorități au loc, dar mai mult de atât nu vă putem spune.

Faptul că au fost, iar unii mai figurează ca politicieni în Moldova îi avantajează sau nu în sensul potențialei extrădări?

Nu pot comenta mult în privința acestor cazuri individuale, dar eu cred că nici profesia, nici activitatea politică a unei persoane nu ar trebui să afecteze deciziile în privința cazurilor de azil sau extrădare. Dar precizez din nou - nu mă refer la cazuri concrete, ci la o regulă generală.

Ați spus recent că nu există un demers către autoritățile britanice în privința căutaților în Moldova Cavcaliuc și Platon. Dar există un demers al Interpol în privința lui Constantin Botnari, care tot la Londra se află și ne trimite de acolo filmulețe video. El de ce nu este extrădat?

Aceleași reglementări de care am vorbit mai sus nu-mi permit să spun mai mult în privința acestui caz. Cred că autoritățile moldovene v-ar putea da mai multe detalii.

Acestea sunt subiecte care sunt de mare interes public și chiar ne dor pe noi, cei din Moldova, de aceea o să mai insist cu o întrebare. Noi putem să-i primim acasă pe acești oameni căutați de procurori pe bilaterală sau e neapărat nevoie ca Marea Britanie să primească acea notificare de la Interpol?

În mod obișnuit, extrădarea are loc prin notificări roșii ale Interpol, care ar putea însemna „arestare” sau „arestare și extrădare”. Abia după această notificare începe un proces pe bilaterală. Procurorii țării care cere extrădarea trebuie să transmită dovezile culpei procurorilor din țara ce urmează să extrădeze o anumită persoană. Aceștia examinează probele și, dacă crima invocată în demersul bilateral este considerată crimă și în țara căreia i se solicită extrădarea și dacă demersul este bine întemeiat legal și conține suficiente argumente, procurorii din țara gazdă se vor adresa instanțelor de judecată. Doar instanța de judecată poate decide dacă dă sau nu undă verde pentru extrădare. Instanța nu examinează dacă s-a comis sau nu crima, ci doar dacă este întrunită condiția extrădării. Pare o procedură sofisticată, dar nu durează neapărat mult timp.

Anul trecut, Marea Britanie a returnat Republicii Moldova jumătate de milion de euro - bani confiscați de la Luca Filat, fiul fostului premier moldovean Vlad Filat. Banii au ajuns la peste 550 de asistenți personali pentru persoanele cu dizabilități severe din Moldova. Mai există fonduri moldovenești de proveniență ilegală pe care le urmăresc autoritățile din Marea Britanie?

Cazul Luca Filat a fost cercetat prin mecanismul de îmbogățire inexplicabilă. Noi avem acest mecanism în legislația britanică. El poate fi activat prin două modalități: fie printr-un denunț, care vine din partea unei alte țări sau urmare a comportamentului financiar al unui individ în Marea Britanie. De exemplu, dacă o persoană cheltuie sume mari de bani, în Regatul Unit avem mecanisme eficiente care detectează aceste tranzacții dubioase cu sume mari de bani și la autorități se ridică un „steguleț”. În cazul Luca Filat acest „steguleț” s-a ridicat atunci când a fost cumpărată o mașină foarte scumpă cu numerar. În cele din urmă, acest caz a ajuns într-o instanță britanică. Instanța a hotărât ca banii să fie confiscați, iar ulterior autoritățile britanice au decis returnarea lor în Moldova. În acest moment eu nu cunosc un alt caz cu bani moldovenești care s-ar afla în procedură în Marea Britanie. Persoanele care trăiesc din surse ilicite nu ar trebui să se simtă deloc confortabil în Marea Britanie. Șansele că ei vor fi detectați și pedepsiți sunt foarte mari.

Cum ați simțit dvs schimbarea politică care s-a produs în Moldova în 2021? Cu care guvern v-a fost mai ușor să cooperați?

Noi am avut o conlucrare destul de bună și cu guvernul precedent, condus de premierul interimar Aurel Ciocoi. Am semnat acel important acord bilateral cu acel guvern - unul din cele mai importante evenimente la nivel bilateral care s-a produs în ultimii ani. Am avut o cooperare foarte bună cu guvernul precedent pe domeniul apărării. În anumite domenii, cooperarea noastră s-a îmbunătățit după schimbarea puterii. De exemplu cu Poliția de Frontieră.