Statul de drept: PE vrea să readucă Ungaria și Polonia pe calea cea bună | Europa | DW | 06.10.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Statul de drept: PE vrea să readucă Ungaria și Polonia pe calea cea bună

Independența presei și justiției este periclitată în câteva state din UE. Parlamentul European ia poziție și cere acțiuni concrete. Ungaria și Polonia se consideră învinuite pe nedrept.

Verdictul eurodeputatului slovac Michal Simecka a fost unul dur: în opinia sa, Ungaria nu ar mai fi o democrație, iar Polonia s-ar îndrepta în aceeași direcție. Îngrijorări serioase provoacă și situația din Bulgaria, unde cetățenii protestează de trei luni împotriva corupției și a guvernului. Simecka este raportorul Parlamentului European și pledează pentru un mecanism european de asigurare a democrației și a statului de drept în țările membre ale blocului comunitar. Subminarea libertății presei și a independenței justiției în anumite țări membre a provocat "daune serioase imaginii UE ca garant al democrației", a declarat Michal Simecka în discursul său din legislativul european. UE trebuie să fie un proiect democratic, în care oamenii nu pot fi arestați arbitrar și în care ei nu își pot pierde locul de muncă doar pentru că se exprimă liber.

Se caută legătura între bani și respectarea legii

Comisia Europeană este de acord cu cererea lui Simecka de creare a unui mecanism cuprinzător de verificare a evoluțiilor din statele membre. Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova, comisar european pentru respectarea valorilor europene, i-a dat dreptate eurodeputatului slovac. Și ea ar dori o mai bună monitorizare a statelor membre. Aceasta nu ar fi însă de ajuns, insistă Simecka, ci trebuie și asigurată "impunerea domniei legii".

De aceea, raportul său, care va fi aprobat miercuri de Parlamentul European probabil cu o mare majoritate, cere legarea acordării plăților din fonduri europene către statele membre de respectarea de către acestea a statului de drept. La negocierile actuale pe marginea noului buget al UE, purtate între Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul European, cel din care fac parte liderii țărilor membre, se discută pe tema unui "instrument de stat de drept" corespunzător. Deocamdată, Parlamentul nu este mulțumit cu actualul mecanism, întrucât sancțiunile prevăzute de acesta se aplică doar pentru anumite abateri. Șefii de stat și de guverne din UE stabiliseră că subvențiile europene pentru cei 27 pot fi blocate doar dacă există o legătură clară între respectarea statului de drept și plățile respective concrete.

Ungaria și Polonia reacționează cu consternare

Comisara Jourova a atras atenția că și Comisia de la Bruxelles a publicat săptămâna trecută primul ei raport privind statul de drept în UE. Documentul critica dur Ungaria și Polonia, dar constata nereguli masive și în Bulgaria și alte state. În Bulgaria, o problemă majoră rămâne combaterea corupției. Reacțiile guvernelor țărilor criticate în raportul CE au fost foarte diferite. Premierul bulgar Boiko Borisov, aflat sub presiune serioasă din cauza demonstrațiilor masive din țara sa, s-a declarat "foarte mulțumit și bucuros pentru raportul echilibrat". El a promis că va prelua recomandările Comisiei de îmbunătățire a situației statului de drept în Bulgaria. Această țară este, la fel ca România, sub supravegherea continuă a Bruxellesului de la aderarea la UE. Până acum însă, reformele adoptate de Sofia nu au dus la rezultatele dorite.

Premierul ungar Viktor Orban, considerat un "autocrat" de numeroși eurodeputați, a respins ferm raportul CE pe marginea situației presei și justiției din Ungaria. Într-un interviu la radio, Orban a spus că urmează atacurile "birocraților de la Bruxelles". Ar fi însă nevoie de calmarea spiritelor, crede Orban. În loc să coopereze, națiunile ar fi stârnite una împotriva alteia. Viceministrul polonez al Justiției, Sebastian Kaleta, s-a plâns pe pagina sa de Facebook că Polonia ar fi tratată ca o colonie. Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis a precizat că România va lua în serios propunerile UE și își va reforma din nou justiția.

Deputatul european român Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, a amintit de demonstrațiile anti-corupție și pro stat de drept din România din urmă cu trei ani. Mureșan a declarat următoarele: "Suntem pe punctul de a adopta bugetul Uniunii Europene pentru următorii șapte ani și vom adăuga la acesta, pe bună dreptate, un Mecanism de redresare al Uniunii Europene în valoare de 750 miliarde de euro. Vom cheltui mai mulți bani ca oricând și cu cât cheltuim mai mulți bani, cu atât trebuie să fie mai bun controlul acestora. Acum este momentul să inventăm un mecanism clar în ceea ce privește statul de drept, legat de fondurile europene. Cum ar trebui să fie? Ar trebui să fie clar, ar trebui să fie obiectiv, ar trebui să trateze toate țările în mod echitabil și ar trebui să trateze toate statele membre în mod egal. Nu ar trebui să fie politic, ar trebui să fie eficient, nu ar trebui să fie «diluat»." 

Dezbatere încinsă

Țările membre și Parlamentul European se vor contra în următoarele săptămâni mai departe pe tema conectării eficiente a viitorului buget de respectarea statului de drept. Eurodeputata germană Katarina Barley (SPD) a spus că se pot face compromisuri în toate domeniile, "dar nu în ceea ce privește valorile de bază". Fostă ministră germană a Justiției, Barley l-a acuzat într-un interviu pe premierul ungar Orban că ar fi corupt. Orban a cerut la rândul lui demiterea comisarei Jourova, pentru că aceasta și-ar fi depășit atribuțiile descriind Ungaria drept o "democrație bolnavă".

Eurodeputata poloneză Beata Kempa a contestat existența unui cadru legal pentru rapoartele privind statul de drept realizate de Comisie și de Parlamentul European. "Este vorba aici mult mai mult de visurile de federalizare ale Stângii", a declarat eurodeputata partidului național-conservator PiS care guvernează în Polonia. Kempa a criticat ceea ce consideră a fi pretențiile de acordare de drepturi speciale minorităților sexuale. Totul ar fi un atac asupra suveranității statelor membre.

"Atmosferă de neîncredere"

Comisara Vera Jourova a respins această poziție, argumentând că e vorba de un dialog cu statele membre. Nu se poate ca în următorii șapte ani să se facă în bugetul comun cheltuieli de 1700 de miliarde de euro, în timp ce "o atmosferă de neîncredere continuă să crească." De aceea, necesară ar fi verificarea respectării statului de drept înainte de acordarea banilor. Lucru respins însă ferm până acum de Ungaria și Polonia.

Secretarul de stat din Ministerul german de Externe, Michael Roth, a respins, ca reprezentant al președinției semestriale germane a Consiliului European, tentativa unor eurodeputați de a compara UE cu fosta dictatură comunistă URSS. Cât despre afirmația polonezei Beata Kempa privind drepturile minorităților sexuale, Roth a arătat că nu e vorba de a le garanta acestor minorități drepturi speciale, ci de a le asigura aceleași drepturi de care se bucură și ceilalți. Pentru președinția germană, prioritate are statul de drept. Roth a notat că rapoartele CE și PE avertizează și asupra unor nereguli în Germania. Acestea vor fi cu siguranță luate în serios.

Vă mai recomandăm