Statul de drept: cum a rămas Predoiu în siajul lui Dragnea | România | DW | 24.11.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Statul de drept: cum a rămas Predoiu în siajul lui Dragnea

Sloganul "corupția ucide" a fost abandonat, deși dramele nu s-au terminat. Morala provizorie a ministrului Justiției și pasivitatea lui frenetică nu au fost de ajutor în recuperarea timpului pierdut pe vremea PSD.

Proteste pentru independența justiției în 2017

Proteste pentru independența justiției în 2017

Ministrul Justiției are multe de explicat, nu doar despre cum s-a diluat anticorupția sau despre dosarul de spălare de bani, închis recent, în care personajul central era un prieten bun al lui Liviu Dragnea, căruia actualul ministru al Justiției i-a fost avocat: Costel Comana, cel care s-a sinucis în toaleta avionului pe ruta Brazilia-Costa Rica, după ce DNA începuse urmărirea penală împotriva lui. E interesantă și fotografia ministrului Cătălin Predoiu și cu fostul său amic acuzat de corupție: Florin Secureanu, fost director al Spitalului Malaxa, descoperit că ar fi furat sume mari de bani, încearcă să impresioneze cu această poză, în așteptarea unui prim verdict din partea judecătorilor. 

Cătălin Predoiu crede că un avocat n-ar trebui să aibă scrupule atunci când își alege cazurile, așa că nici corupția, nici traficul de arme nu-l deranjează pe ministrul Justiției. Nu foarte demult, l-a apărat pe Resit Tavan, cetățean turc acuzat, între altele, că vindea ilegal arme americane în Iran. 

Ministrul Justiției este un pragmatic, e jucătorul care vrea să câștige la fiecare mână, maleabil, supus în fața celui care l-a ridicat în funcție, transpartinic, adus în politică de valul Tăriceanu-Patriciu, adoptat de Băsescu și ulterior de Iohannis, Cătălin Predoiu s-a dovedit adeptul provizoratului și al stagnării. Nu deranjează și nu vrea să fie deranjat. Nu vorbește despre trecut și nu-și asumă greșelile, trece peste ele, ca un cal de curse peste obstacole. Totul e să nu se extenueze și să nu se dea de gol înainte de vreme.

Distorsionările produse în sistemul juridic de PSD în perioada lui Liviu Dragnea au fost păstrate, preluate, prelungite. Secția Specială croită pentru a-i descuraja pe magistrații din cazurile de corupție (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție) pare să fi devenit folositoare și pentru actuala putere, iar magistrații vorbesc între ei despre o „justiție a melcilor” și despre intervențiile care se fac pentru dosarele în care apar "galbenii", adică liberalii, numiți așa după culoarea dominantă a siglei PNL. 

Pentru a relua dosarele de corupție, și cele de crimă organizată, Cătălin Predoiu nu avea neapărată nevoie de o majoritate în Parlament. Putea face, însă, cel puțin câteva lucruri decisive, cu susținerea executivului din care face parte: ar fi putut cere accesul procurorilor la bazele de date ale Fiscului, ale Poliției și chiar ale Serviciului Român de Informații, deși Curtea Constituțională a scos SRI din activitatea de urmărire penală, prima dată în 2016, când Curtea a anulat toate probele obținute de ofițerii de intelligence pe baza protocoalelor semnate între reprezentanții parchetelor și cei ai Serviciului. A doua oară, la începutul anului 2020, când CCR a decis că probele adunate de SRI prin interceptări făcute pe mandatele de siguranţă naţională nu pot fi folosite în dosare penale.

De patru ani, de când nu mai pot fi folosite interceptările SRI, politicienii români au respirat ușurați și n-au vrut să înființeze un serviciu independent, controlat eventual de Parlament, cu o lege clară prin care să fie evitate abuzurile și care să se ocupe cu ascultarea telefoanelor infractorilor, fie ei corupți, criminali, traficanți. În același timp, vidul lăsat de Curtea Constituțională spre fericirea celor tentați de traficul de influență, putea fi umplut prin câteva prevederi ale unei Ordonanțe de Urgență. Cătălin Predoiu a preferat, în schimb, un proiect supus dezbaterii publice până la primăvară și care, după cum scrie Adevărul, "e făcut special să pice din nou la Curtea Constituțională". 

Pe de altă parte, fără interconectarea la bazele de date ale instituțiilor de forță și la ANAF, procurorii nu pot face mai nimic: nu au cum să-i verifice pe cei acuzați de fapte de corupție și nu-i pot găsi pe traficanții de persoane. Dacă ar fi existat voință politică, într-o singură ședință de guvern s-ar fi putut rezolva aceste lucruri. Ministrul Justiției pare că se simte bine cu un corp de procurori fără dinți, care nu are arme să lupte cu infractorii.

Justiția e deficitară în România, a spus-o Comisia Europeană în septembrie în primul Raport anual privind situația statului de drept în Uniunea Europeană. Legile justiției au fost modificate în defavoarea magistraților, sondajele arată că doar 37% dintre români consideră că justiția este independentă. Această percepție este explicată de oameni prin "imixtiunile sau presiunile exercitate de guvern și de politicieni asupra justiției", potrivit Raportului privind statul de drept.

Sloganul „corupția ucide” a fost abandonat, deși dramele nu s-au terminat. Morala provizorie a ministrului Justiției și pasivitatea lui frenetică nu au fost de ajutor în recuperarea timpului pierdut pe vremea PSD și în restaurarea independenței și puterii magistraților. Dar cum ar putea Cătălin Predoiu să-și abandoneze strategia contemplativă, când exact acum un an și-a făcut o firmă cu vicepreședintele ALDE Cătălin Beciu, candidat pentru Senat din partea PRO România? Același Beciu, care îi numea în ianuarie 2017 "naziști, cretini și criminali" pe cei care protestau în Piața Victoriei împotriva vestitei Ordonanțe 13.