Stare de urgenţă în Pakistan

Musharaff a hotărît sîmbătă să scoată constituţia din vigoare, suspendîndu-l totodată din funcţie pe judecătorul suprem al ţării, Iftikhar Chaudry, unul dintre cei mai proeminenţi critici ai şefului statului.

Potrivit unor informaţii neoficiale, pînă acum ar fi fost reţinuţi sau plasaţi în arest la domiciliu peste 1600 de politicieni ai opoziţiei.

Totuşi avocaţii şi adversarii politici ai preşedintelui Musharaff, precum şi o serie de militanţi pentru drepturi civice doresc reeditarea protestelor în masă declanşate în cursul primăverii de juriştii pakistanezi. Starea de urgenţă face însă dificilă, dacă nu imposibilă, organizarea de proteste publice.

Pe moment, circulaţia informaţiilor întîmpină greutăţi considerabile, iar bună parte din libertăţile şi drepturile civice, inclusiv libertatea de opinie şi de întrunire au fost supendate ori îngrădite.

Preşedintele şi-a motivat decizia, reliefînd că ţara risca "să fie destabilizată de extremiştii islamici şi de imixtiunile justiţiei în treburile puterilor legislativă şi executivă". Controversele interminabile legate de realegerea sa în funcţie ar fi pus paie pe foc, amplificînd nesiguranţa întregii naţiuni, a mai spus Musharaff.

Părerile concetăţenilor săi sunt împărţite. Nu puţini îl critică virulent pe şeful statului. Potrivit unora, preşedintele s-ar folosi „în interes propriu de ţară şi de naţiune, punîndu-i soarta în joc, fapt inacceptabil, care va dăuna grav Pakistanului”.

Conform partizanilor lui Musharaff, dimpotrivă, „situaţia din Pakistan s-a deteriorat constant. Demonstraţiile şi atentatele teroriste s-au ţinut lanţ, iar politicienii s-au provocat reciproc, astfel încît preşedintelui nu i-a mai rămas decît opţiunea proclamării stării de urgenţă”.

Atît preşedintele, cît şi primul ministru pakistanez Shaukat Aziz, ştiu că se confruntă cu ample critici interne şi externe. SUA şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu evoluţia situaţiei din Pakistan. Ambii lideri de la Islamabad şi-au reiterat ca atare voinţa de a reconduce ţara, treptat, către democraţie. Dar, conform şefului de cabinet, alegerile parlamentare ar putea fi amînate – starea de urgenţă permiţînd menţinerea actualului parlament vreme de un an.

Potrivit lui Aziz, „toate demersurile adoptate sunt menite să reinstaleze armonia în ţară şi să permită executivului să funcţioneze fără fricţiuni, pasul excepţional al decretării stării de urgenţă fiind necesar şi util în vederea realizării acestui scop”.

De cu totul altă părere sunt unii din liderii celor două mari partide ale opoziţiei, grupate în jurul foştilor premieri Benazir Bhutto şi Nawaz Sharif. Potrivit fratelui acestuia din urmă, „decizia preşedintelui este anticonstituţională şi reprezintă o încălcare gravă a promisiunilor de a restabili democraţia, făcute de Musharaff, cînd a preluat puterea în 1999”.