Sprijină cercetătorii europeni armata chineză? | Global | DW | 19.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Investigație

Sprijină cercetătorii europeni armata chineză?

Oameni de știință din universitățile europene cooperează îndeaproape cu cercetători apropiați de Armata Populară Chineză de Eliberare. Aceasta reiese dintr-o investigație comună a DW și a partenerilor săi media.

Președintele Chinei Xi Jinping Universitatea Națională de Tehnologie a Apărării

Președintele Chinei Xi Jinping în timpul unei vizite la Universitatea Națională de Tehnologie a Apărării - 27 noiembrie 2019

Tânărul era "încântător" și deosebit de talentat, spune la telefon profesorul și conducătorul de doctorat al eminentului om de știință chinez. Ca dascăl, prezența oaspetelui chinez la universitatea sa din cel mai populat stat german, Renania de Nord-Vestfalia, era un motiv de reală bucurie. 

Astăzi, informaticianul chinez lucrează la Universitatea Națională de Tehnologie a Apărării (NUDT), școala centrală de cadre a Armatei Populare de Eliberare. NUDT se subordonează direct Comisiei Militare Centrale, cel mai înalt organ de comandă militară din China.

În Germania, doctorandul chinez - care a efectuat anterior cercetări și la NUDT - lucra la o tehnologie care ar fi urmat să fie instalată în mașinile fără șofer. O noutate, probabil capabilă să salveze vieți în traficul rutier, între altele prin așa-numitele hărți cu straturi în adâncime, care permit o mai bună detectare tridimensională a împrejurimilor. Însă aceeași tehnologie ar putea fi utilă și în timpul unui război.

DW și partenerii media au prezentat publicațiile doctorandului pe această temă mai multor experți independenți, rugându-i să evalueze lucrările. 

Ei confirmă că, în cadrul acestei cercetări, nu poate fi exclusă o dublă utilizare a tehnologiei: civilă și militară. Rugat să comenteze acest aspect, profesorul german spune că, în retrospectivă, și-ar putea imagina "că tehnologia ar putea fi folosită și în scopuri militare". Însă, la acea vreme, susține el, acest lucru nu i-a trecut prin cap. 

De altfel, conducătorul de doctorat este încă în contact cu colegul chinez și recunoaște că i-ar fi plăcut să-l păstreze mai mult timp în Republica Federală. Comunicarea s-a schimbat de când a plecat, spune profesorul. Discuțiile despre proiectele de cercetare în curs sunt acum subiecte tabu. ”Pur și simplu nu poți vorbi despre așa ceva la NUDT”. 

”China Science Investigation”

Exemplul informaticianului ar fi putut exista în orice altă universitate germană sau europeană.

Pentru a afla cât de strânse sunt legăturile dintre universitățile europene și universitățile militare chineze, o asociație europeană condusă de platforma olandeză de investigație Follow the Money, cu sprijinul centrului german de cercetare non-profit CORRECTIV, a pus cap la cap și analizat un set de date conținând aproximativ 350.000 de publicații științifice.

În proiectul ”China Science Investigation” sunt implicate, pe lângă DW, 11 grupuri de presă europene, între care publicația ”Süddeutsche Zeitung” și Deutschlandfunk (postul public de radio din Germania). 

Fruntașul NUDT

Investigația comună relevă că, în intervalul dintre începutul anului 2000 și februarie 2022, au existat aproape 3.000 de colaborări între universități europene și cercetători chinezi având legături strânse cu armata - în special în domenii sensibile precum inteligența artificială, viziunea computerizată și cercetarea cuantică. 

Cercetători chinezi

Experții avertizează împotriva plasării cercetătorilor chinezi sub suspiciune generală

Cadrele NUDT au fost responsabile pentru aproximativ 2200 dintre aceste publicații. Dintre cercetătorii care au publicat cu autori NUDT, aproape jumătate provin din Marea Britanie, urmată de Olanda și Germania. Aici au fost elaborate cel puțin 230 de lucrări scrise împreună cu cercetătorii NUDT. Prin urmare, cercetarea se concentrează pe Universitatea Națională de Tehnologie a Apărării din Marea Britanie. 

Cu precădere în domeniul științei și tehnologiei, "multe dintre cele mai bune talente militare sunt pregătite la NUDT", explică Alex Joske, expert în chestiuni privind China. El a lucrat mult timp pentru grupul de reflecție Australian Strategic Policy Institute (ASPI), care monitorizează universitățile militare din China. NUDT joacă un "rol crucial în toate tipurile de proiecte de cercetare militară, de la tehnologia hipersonică, la arme nucleare și computere ultraperformante".

În spatele fiecărei a doua publicații, spune Joske, se află "probabil un ofițer chinez care a studiat, a lucrat și a stabilit o relație la o universitate europeană care a dus la aceste colaborări".

Oficial, astfel de cooperări nu sunt interzise, cercetarea din Germania fiind liberă în conformitate cu legea fundamentală. De fapt, cooperarea științifică aproape nelimitată cu China a fost dorită până acum în mod explicit din punct de vedere politic, pentru a obține un punct de sprijin pe uriașa piață chineză. Se spera, nu numai în Germania, că relațiile intense în afaceri, știință și cultură ar putea asigura o deschidere democratică a statului autoritar.

Faptul că acest calcul nu a funcționat a devenit clar cel târziu după 2019, când au apărut primele rapoarte despre opresiunea sistematică a minorității musulmane uigure din provincia Xinjiang în vestul Chinei. Astăzi, China este văzută ca un rival sistemic în Germania, chiar dacă această țară rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai săi.

Riscurile unei libertăți nelimitate de cercetare

Conducerea de la Beijing nu face un secret din ambițioasele sale obiective. Pentru China, care caută să devină prima superputere mondială până în 2050, știința și tehnologia joacă un rol esențial în atingerea acestui scop. 

Președintele chinez Xi Jinping, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și președinte al Comisiei Militare Centrale, la cea de-a 90-a aniversare a fondării Armatei Populare de Eliberare - 30 iulie 2017

Președintele chinez Xi Jinping, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și președinte al Comisiei Militare Centrale, trece în revistă forțele armate în cadrul manifestărilor marcând cea de-a 90-a aniversare a fondării Armatei Populare de Eliberare - 30 iulie 2017

China urmărește o strategie agresivă de fuziune militară-civilă, care estompează granițele dintre cercetarea civilă, comercială și militară. Fiecare cetățean are datoria de a-și servi țara și din punct de vedere militar. Inclusiv pe tărâmul științei.  

Cel puțin la fel de important în strategia Chinei este și transferul de tehnologie din străinătate. Mai ales în societăți deschise, precum cea germană, China are sentimentul că poate acționa în deplină libertate, subliniază Didi Kirsten Tatlow, expert în chestiuni privind China și publicist care a crescut în Hong Kong. China este "un pic ca un copil într-un magazin de dulciuri: intră, apucă și ia ceea ce vrea".

Studii cu potențial de dublă utilizare

DW și partenerii săi au identificat în setul de date german studii care, potrivit mai multor experți independenți, nu pot exclude așa-numita dublă utilizare.

Este vorba despre studii publicate de cercetători germani de la universitățile din Bonn, Stuttgart și de la un institut Fraunhofer, împreună cu oameni de știință de la NUDT. Unul dintre acestea datează de anul trecut. Niciun studiu nu este mai vechi de cinci ani. Se prea poate ca setul de date să conțină și numeroase alte lucrări problematice, care nu au fost încă identificate. Fiind vorba despre un eșantion, DW nu va face referire la nume sau titluri.

Limpede ca lumina zile este cazul unui studiu privind urmărirea unor grupuri mai mari de persoane. În această lucrare ”trebuie să faci eforturi colosale pentru a nu vedea caracterul de dublă utilizare", spune unul dintre evaluatorii studiului. Teoretic, tehnologia din spatele acestui sistem ar putea fi folosită în China pentru a-i urmări pe uiguri.

Uigurii din China: procese fictive și crime inventate

Acest studiu a fost publicat împreună cu o coautoare de la NUDT distinsă cu înalte decorații și care primise deja numeroase premii militare, inclusiv "Premiul Armatei Populare Chineze de Eliberare” pentru remarcabila ei teză de doctorat. 

O altă lucrare se referă la comunicarea cuantică criptată. Din punct de vedere militar, această cercetare - chiar dacă se află încă într-un stadiu incipient - poate avea un dublu beneficiu. Potrivit unui expert, ”aceasta face propria comunicare cuantică mai sigură împotriva interceptării și ajută la bruierea comunicației externe".

Clasificarea nu este întotdeauna clară. Potențialul de dublă utilizare poate fi ascuns în detalii chiar și în cazul tehnologiilor care sunt utilizate cu precădere în scopuri civile. Potrivit expertului australian Alex Joske, cineva care cercetează astăzi algoritmi de coordonare a obiectelor ar putea folosi aceeași cercetare anul viitor "pentru a o aplica la roiuri de drone militare”. 

Control redus, multe zone gri

La fel de complicat este de stabilit care sunt cercetările ce necesită permisiune. În Germania, Biroul Federal pentru Economie și Controlul Exporturilor (BAFA) decide de la caz la caz. În acest caz, universitățile trebuie să solicite licențe de export pentru proiectele în care se pare că există posibilitatea unei utilizări militare. Acest lucru este valabil și pentru publicațiile cu oameni de știință din afara UE.

Afiș stradal Guilin China Xi Jinping

Președintele Chinei Xi Jinping susţine ferm fuziunea dintre"militar" și "civil"

În principiu, cercetarea fundamentală este gratuită, dar nu și cercetarea aplicată, care se deosebește de cercetarea fundamentală prin faptul că vizează în mod specific un anumit obiectiv.

Însă responsabilitatea de a declara în mod clar caracterul cu dublă utilizare al unui proiect și de a depune o cerere corespunzătoare revine exclusiv universităților. Acestea trebuie să depună o așa-numită declarație de utilizare finală la BAFA, care certifică o întrebuințare pur civilă. Cât de mult valorează această abordare este "o altă mâncare de pește", a declarat pentru DW un oficial din domeniul controlului exporturilor.

La rândul lor, universitățile nu doresc să piardă contactul cu mediul internațional iar pentru aceasta au nevoie de contribuții din străinătate. Această tendință, deși de înțeles din punctul de vedere al universităților, prezintă riscul de a pune fie și involuntar la dispoziția unor țări precum China acces la cunoștințe sensibile.

Din motive de protecție a datelor, instituția germană nu a dorit să comenteze dacă au fost obținute licențe de export pentru publicațiile identificate de consorțiul de investigații jurnalistice. La cerere, cele două universități au răspuns în scris că publicațiile în cauză reprezintă cercetare fundamentală și că nu este necesară o aprobare. Una dintre universități a subliniat că activitatea a fost realizată "fără implicarea directă a NUDT". Cealaltă universitate a subliniat că nu a avut nicio cooperare oficială cu universitatea militară chineză NUDT.

Această situație nu exclude însă cooperarea la nivel individual. Una dintre universități a declarat că legătura coautorului chinez cu NUDT era cunoscută și că acordurile, în special cele cu partenerii străini, sunt examinate cu atenție. Universitatea aderă la legile și reglementările aplicabile în Germania și subliniază că oferă "informații scrise și consiliere" pentru a sensibiliza personalul didactic și studenții.

Tot în scris, Institutul Fraunhofer a precizat că nu comentează lucrări individuale. ”Suntem conștienți de responsabilitatea ce ne revine în ceea ce privește libertatea de cercetare și riscurile cercetării", precizează instituția. Fiecare caz este analizat într-o manieră standardizată și se acordă o atenție specială "subiectelor sensibile de cooperare care privesc tehnologii cheie și în care există riscul de a se produce un flux necontrolat de know-how". NUDT însăși a refuzat să facă orice comentarii. 

Avertismente ale serviciilor de securitate

La nivel politic, de aproximativ doi ani se observă o mai mare conștientizare a problemei, au aflat DW și partenerii săi de la surse din instituțiile de securitate. Cu toate acestea, atitudinea universităților germane față de China este "un pic cam supusă" și "un pic naivă".

Președintele Xi Jinping (centru) alături de oameni de știință din China

Președintele Xi Jinping (centru) face apel la patriotismul oamenilor de știință din China

Totuși, este important de subliniat că problema dublei utilizări a proiectelor este relevantă doar pentru o mică parte a colaborărilor științifice. Ar fi greșit să punem fiecare cercetător chinez sub suspiciune.

Necesară ar fi o mai mare sensibilizare față de riscuri a institutelor și oamenilor de știință care le supraveghează, au răspuns mai multe persoane intervievate. Mai precis, de o mai bună cunoaștere a domeniilor problematice din propriul domeniu de cercetare și a propriei responsabilități personale. Abia din 2020 cercetătorii chinezi invitați sunt supuși unei verificări mai amănunțite de către Ministerul Federal de Externe atunci când solicită viză.

Verificările proprii ale universităților sunt, în cel mai bun caz, superficiale, a transmis DW o sursă responsabilă cu controlul exporturilor într-o instituție academică. Persoana verifică numele solicitanților pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Însă, "atât timp cât cercetătorii nu menționează armata chineză în CV-ul lor", nu prea mai există alte verificări.

Nu este exclusă o viitoare cooperare

Profesorul din Renania de Nord-Vestfalia a preferat să vadă avantajele cooperării: universitatea sa a primit un doctorand, o minte strălucită, care nu a costat niciun ban. Bărbatul a venit cu o bursă de elită plătită integral de China.

Omul de știință german regretă însă faptul că fostul său protejat lucrează acum la școala de cadre a armatei chineze și că nu mai este posibil să aibă un schimb profesional cu el. Cu toate acestea, dacă informaticianul ar trebui să părăsească NUDT la un moment dat, profesorul nu exclude defel reluarea colaborării cu acesta.

Colaborare editorială: un jurnalist DW care dorește să rămână anonim din motive de securitate.