Spre Uniunea Europeană, pe un drum propriu

Este una din ideile centrale ale raportului prezentat în Parlamentul European de la Strasbourg de euro-parlamentarul olandez Bastiaan Belder.

Deşi viza în primul rînd relaţiile comerciale şi economice ale Uniunii Europene cu statele din regiunea de vest a Balcanilor, mesajul raportului prezentat de Bastiaan Belder se adresează clasei politice. Euro-parlamentarul olandez pledează pentru un proces individual de aderare. Motivul opţiunii îl constituie flagrantele diferenţe care există între ţările acestei regiuni în materie de creştere economică, reformă a administraţiei şi combatere a corupţiei.

Prin urmare Big-Bandul extinderii din anul 2004 nu se va mai repeta. Evitînd să arate cu degetul ţările care nu-şi fac bine temele de casă, Bastiaan Belder a recurs la o figură de stil pentru a-şi explica punctul de vedere:”Apelul meu este adresat de fapt tuturor ţărilor .Mai sunt multe de făcut.În olandeză există o zicală: cui i se potriveşte pantoful acela îl încalţă. Fireşte că am investigat mai multe cazuri, dar le-am prezentat în termeni generali”.

Bastiaan Belder este reprezentantul unui mic partid protestant din Olanda.De aceea poate părea surprinzătoare largul sprijin politic de care se bucură recomandarea sa de a verifica cu atenţie dacă fiecare potenţial candidat la Uniunea Europeană îndeplineşte toate criteriile. Dacă impecabila cooperare a fostei Jugoslavii cu Tribunalul Penal Internaţional figurează încă pe lista dezideratelor politice majore care se cer îndeplinite stringente rămîn şi unele măsuri care trebuie luate în domeniul politicii economice şi al concurenţei.”Am efectuat investigaţii mai ales în Serbia unde am descoperit unele nereguli. De pildă există o firmă - Delta Holding - care controlează şi acţionează în mai multe branşe mai ales în domeniul alimentar şi de aceea este de mirare că preţurile la alimente sunt atît de pipărate .De fapt avem de-a face cu un monopol.”

Euro-parlamentarul olandez întrevede un masiv potenţial de dezvoltare în domeniul turismului, mai ales în statele cu ieşire la mare:”Croaţia, Muntenegru, dar şi Albania – oferă într-adevăr mari posibilităţi turiştilor din ţările occidentale membre ale Uniunii Europene. Mi-a fost dat să constat personal aceasta. Jugoslavia a fost în general foarte îndrăgită de turiştii olandezi.”

Cu numai 5 ani în urmă, la Thessalonik, Consiliul Uniunii Europene confirma perspectiva aderării statelor din Balcanii de Vest : azi Uniunea Europeană este „saturată” şi bîntuită de grijile pe care i le provoacă criza financiară globală. Pînă şi perspectiva fostului candidat preferat la aderare, Croaţia, nu mai pare foarte clară. Există cumva pericolul ca Uniunea Europeană să renunţe la promisiunea făcută?” „Nu , cu certitudine nu,fiindcă trebuie să ne ferim de o nouă destabilizare a Balcanilor de vest care se poate produce destul de uşor. Am călătorit anul trecut în Serbia şi în Kosovo şi am simţit că situaţia este destul de labilă”.

Dacă în sine, capacitatea ţărilor din sud-estul Europei de a adera la Uniune nu stă sub semnul întrebării, cert este că viitoarele candidate trebuie să depună eforturi susţinute. Statele din zona de vest a Balcanilor poartă fiecare individual răspunderea pentru propriul proces de reforme – rezultă din actualul raport adoptat de Parlamentul European. Deşi nu are un caracter obligatoriu, documentul întruneşte un larg consens politic bazat pe ideea că viitoarea aderare a ţărilor din regiunea de vest a Balcanilor nu are voie să fie „pripită”.