Spotmedia.ro: Ce efecte are asupra României presiunea militară pusă de Vladimir Putin pe Ucraina? | Vocile celorlalţi | DW | 20.01.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalţi

Spotmedia.ro: Ce efecte are asupra României presiunea militară pusă de Vladimir Putin pe Ucraina?

România poate beneficia atât din punct de vedere economic, cât și diplomatic de pe urma acestei crize. În repetate rânduri, oficialii români au solicitat dislocarea unui număr mai mare de militari SUA și NATO.

Rusia Vladimir Putin Moscova

Președintele rus Vladimir Putin

Acest lucru e văzut ca un mijloc de descurajare al expansionismului rusesc. Unul dintre răspunsurile NATO la o eventuală agresiune a Rusiei va fi să trimită trupe în statele din estul Europei.

  • Germania face un complicat dans pe sârmă cu Rusia – de la interesele economice legate de Nord Stream până la salvarea celui mai mare critic al lui Putin.
  • Statele Unite oferă Ucrainei un ajutor de 200 de milioane de dolari pentru achiziția de armament, un gest care arată că nu vor face compromisuri.
  • Uniunea Europeană a ratat rezolvarea conflictelor din regiunea Mării Negre.
  • România poate beneficia de criză pentru a-și atinge obiectivele de siguranță națională în urma parteneriatului cu SUA.

Într-o seară friguroasă de la sfârșitul lunii noiembrie a anului 1987, Vladimir Putin participă la “Balul Armelor Înfrățite”, eveniment organizat de STASI, serviciul secret al Republicii Democrate Germane, pentru a întări relațiile cu KGB. 

Ofițerul este decorat cu o insignă aurită care marchează prietenia dintre cele două state comuniste.

La acea recepție, un Putin tânăr ține o farfurie în mână și încearcă să-și ia ceva de mâncare de pe o masă încărcată cu bunătăți. În acele vremuri, hrana în abundenţă era o raritate în statele comuniste.

Putin era deja un privilegiat al sistemului, deși rolul său în RDG e unul oficial și decorativ, implicarea sa în misiuni de spionaj împotriva Occidentului fiind doar una secundară.

Doi ani mai târziu, comunismul s-a prăbușit odată cu Zidul Berlinului, iar Putin începe o călătorie întortocheată care, în final, îl duce pe culoarele puterii de la Kremlin.

Dosarul său din arhivele STASI a fost studiat de disidentul rus Alexei Navalnîi, care a supraviețuit unei tentative de otrăvire a dictatorului și care, acum, se află în închisoare.

Informațiile au fost folosite de disident pentru realizarea documentarului “Palatul lui Putin”, difuzat pe YouTube și care a stârnit furia regimului autoritar de la Moscova. 

A trecut un an și jumătate de când opozantul lui Putin a fost salvat de la moarte prin preluarea sa din Omsk de o organizație neguvernamentală și transportat de urgență în Germania.

Germania, un complicat dans pe sârmă

Și așa ajungem în Berlin, unde se desfășoară cel mai complicat dans pe sârmă în ce privește relația cu Moscova.

Cu un fost cancelar, e vorba de Gerhard Schroder, director al Companiei Nord Stream, controversatul proiect de transport al gazelor rusești direct în Germania, relația specială dintre cele două țări a provocat multe dureri de cap în birourile Departamentului de Stat al SUA, dar și la Bruxelles.

Angela Merkel i-a oferit întotdeauna lui Putin o a doua șansă, dar a reușit să-i salveze viața lui Navalnîi, care ar fi fost mort dacă n-ar fi existat intervenția hotărâtă al Berlinului care să-l scoată din ghearele FSB.

Annalena Baerbock, 41 de ani, ministrul de Externe al Germaniei, a făcut o vizită la Kiev, Ucraina, la începutul acestei săptămâni, pentru a relansa relațiile dintre cele două state și pentru a trimite un semnal indirect către Moscova, cum că ar trebui să-și domolească amenințările cu războiul.

„Germania și Europa sunt pregătite să caute compromisuri în rezolvarea crizei ucrainene, dar nu sunt pregătite să facă compromisuri cu privire la principiile de bază de securitate”, a declarat Annalena Baerbock, la Kiev, parcă adresându-i-se direct lui Vladimir Putin.

America, hotărâtă să facă față presiunii lui Putin

Nu întâmplător, la o zi după această vizită, a avut loc o discuție telefonică între șeful Departamentului de Stat al SUA Antony Blinken și ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov. Cei doi se vor întâlni vineri, față în față, la Geneva, acesta fiind primul semn că situația s-ar putea detensiona.

Între timp, SUA arată o puternică determinare să descurajeze o posibilă invazie a trupelor rusești, oferind un ajutor de 200 de milioane de dolari Ucrainei, pentru achiziția de echipament militar.

De asemenea, Casa Albă ia în considerare, în cazul unei intervenții armate, să susțină cu armament și logistică grupurile de insurgenți din Ucraina care se vor confrunta cu trupele rusești, astfel încât să provoace pagube cât mai mari, se arată într-un articol publicat de New York Times. 

„Dacă Putin invadează Ucraina cu forțe armate masive, asistența militară SUA și NATO – formată din servicii de informații, computere, arme antiblindate și antiaeriene, rachete navale ofensive – va crește semnificativ”, a spus James Stavridis, fost amiral NATO.

Impactul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina asupra României

Principalul impact asupra României, în urma unui posibil atac al Rusiei în Ucraina, va fi că un mare număr de soldați americani și NATO vor fi dislocați în țara noastră.

Mai multe anunțuri făcute de oficialii americani arată că strategia de apărare împotriva agresiunii lui Putin se va desfășura pe trei planuri:

  • Înarmarea și susținerea soldaților și voluntarilor din Ucraina;
  • Transferul masiv de soldați și echipament militar în statele membre ale NATO din estul Europei: Polonia, România, aproape sigur, dar sunt luate în calcul și Estonia, Letonia, Lituania, care au graniță directă cu Rusia.
  • Sancțiuni economice, printre altele fiind vizate blocarea transferurilor bancare și tot ce înseamnă importuri de semiconductori și microprocesoare.

În Strategia Națională de Apărare a României pentru perioada 2020-2024 se anunță că țara noastră dorește să găzduiască forțe militare SUA și NATO pe teritoriul său.

“România îşi propune să consolideze cooperarea militară cu SUA, nu doar ca direcţie de acţiune pe care o vizează generic în format aliat, ci mai ales ca obiectiv operaţional de implementat pe teritoriul naţional. Subsumat, eforturile statului român sunt direcţionate către amplasarea pe teritoriul românesc a unor soluţii de consolidare a prezenţei avansate a NATO şi, implicit, de descurajare a eventualelor acţiuni agresive ale unor actori statali”, se arată în documentul citat.

Parteneriatul strategic dintre România și SUA, un element diplomatic cheie pentru descurajarea Rusiei

În prima fază, impactul ar fi unul pozitiv atât în ce privește rolul geostrategic jucat de România, dar și unul economic.

Pe de altă parte, un conflict armat în Europa, odată început, e greu de prevăzut când și cum se va sfârși. 

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.