Spotmedia.ro: Călin Georgescu, efectul moștenirii Caraman

Pe un scenariu asemănător cu cel aplicat în Moldova, agenți de influență ai Kremlinului au folosit ramificațiile rețelei Caraman pentru a crea o criză politică și socială în țară, încercând să impună la conducere un candidat pro Rusia.

În data de 28 iulie 2024, la înmormântarea spionului KGB Mihai Caraman, este fotografiată o coroană de flori pe care scria: „Mihaela și Mircea Geoană, condoleanțe”. La vremea respectivă, fostul secretar general adjunct al NATO era răsfățatul sondajelor de opinie, fiind cotat cu prima șansă de a ajunge președintele României.

„Lupta politică și electorală a atins cele mai de jos limite și voi sesiza instituțiile statului român pentru uzurparea identității, înscenare și propagare de știri false”, a scris la vremea respectivă Mircea Geoană, într-o postare pe Facebook.

„A apărut o <știre> cum că în numele meu s-a trimis o coroană de flori la înmormântarea lui Mihai Caraman. Nimic mai fals! Nu am trimis nicio coroană. Nu știu cine s-a gândit să o trimită și să o fotografieze pentru a face o mare <știre> din asta, dar eu nu am avut nicio legătură”, a mai anunțat el. 

„Pare să facă parte dintr-un joc politic degradant. Am încredere că instituțiile statului român vor face lumină în această speță, care afectează atât imaginea mea, dar și interesele instituției pe care o reprezint”, a subliniat fostul oficial al NATO.

Nimeni nu bănuia atunci că acea coroană a reprezentat prima mutare de șah a unor actori din umbră care, acum, au declanșat un atac fără precedent la adresa stabilității României.

După cele întâmplate în ultimele zile, se înțelege mai bine că acea coroană de flori a fost un mesaj direct adresat lui Mircea Geoană că a „trădat rețeaua” și că va plăti.

Mircea Geoană a fost ministru de Externe în perioada 2000-2004, iar în ultimul său an de mandat, brusc, în poziția de consilier personal apare Călin Georgescu, actualul candidat la președinție.

„Este interesantă metamorfoza acestui om. Când l-am întâlnit, când eram ministru de Externe, la Clubul de la Roma, la BNR, profund pro-occidental, profund pro-NATO şi UE, interesat în teme globale, mi-a făcut o impresie bună. Şi, de aceea, pentru că eram în Consiliul de Securitate al ONU şi ca ministru de Externe reprezentam România acolo, l-am desemnat pentru că avea caracteristicile profesionale de a fi consilier onorific pe teme globale”, a declarat Mircea Geoană, după apariția informației despre legătura dintre cei doi candidați în alegerile prezidențiale din România.

Toate firele duc la DIE

Mihai Caraman a murit în iulie 2024, dar nu înainte de a fi martorul unei noi expansiuni a Kremlinului spre vest, declanșarea unui război hibrid împotriva lumii occidentale, dar și unul real, prin invadarea militară a Ucrainei de către Rusia.

S-a stins din viață la 96 de ani, după ce a trăit retras într-o vilă din Cheia, Prahova, paradoxal, într-o Românie devenită un stâlp al stabilității NATO, organizație pe care a spionat-o în numele Kremlinului vreme de un deceniu.

Moștenirea lăsată de el României poartă astăzi un nume - Călin Georgescu și e pe cale să ducă la cea mai mare criză politică și socială din țara noastră de după Revoluția din 1989. 

"Pe ordinea de zi a şedinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral." (Klaus Iohannis, președintele României)

Toate firele din spatele candidatului independent care a șocat o mare parte a opiniei publice de la noi, dar și lumea occidentală, obținând peste două milioane de voturi și câștigând primul tur al alegerilor prezidențiale duc la DIE (Direcția de Informații Externe) din perioada comunistă, serviciu penetrat de Kremlin.

Mulți spioni ai DIE au rămas activi și după 1990, recunoscători KGB-ului care a pus serios umărul la dărâmarea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.

liescu dă un semnal Moscovei

Vreme de un deceniu, între 1958 și 1968, rețeaua Caraman a sustras documente militare din birourile NATO și le-a transferat serviciilor secrete ale Uniunii Sovietice.

„Beneficiarii informațiilor obținute prin rețeaua Caraman au fost atât liderii de la București, cât și serviciile sovietice de informații”, scrie Florian Banu, în cartea sa „De la SSI la SIE, o istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989)”.

„Potrivit datelor disponibile, copii ale materialelor informative redactate de rezidența DIE din Paris pe probleme NATO au mers, până în anul 1964, la Moscova. Ulterior, către omologii sovietici se trimiteau doar sinteze informative”, a mai scris cercetătorul Florian Banu, în cartea sa.

La scurt timp după prăbușirea regimului Nicolae Ceaușescu, în data de 18 ianuarie, Ion Iliescu, din postura de șef al statului, îl numește pe Mihai Caraman adjunct al ministrului Apărării Naționale, funcție în care la acea vreme era generalul Nicolae Militaru, un agent de influență al Kremlinului în România. 

"Marea problemă este cum s-a ajuns ca 2 milioane de oameni să voteze un necunoscut, dar asta nu mai e treaba Curții Constituționale. În primul rând, e treaba AEP să afle cu ce bani. Domnul Georgescu ne-a spus că n-a cheltuit niciun ban, a arătat cheltuieli zero." (Traian Băsescu, fost președinte al României)

Caraman ajunge imediat șeful CIE (Centrul de Informații Externe), noul nume dat după Revoluție fostului DIE, schimbat din nou, mai târziu, în SIE.

Decizia lui Iliescu, și el un om politic român cu puternice legături cu Moscova, de a numi un „inamic” al statelor occidentale la conducerea spionajului românesc, a reprezentat o declarație politică de încredere adresată Moscovei, garanția că țara noastră nu va ieși de sub influența Kremlinului.

Un emanat al rețelei

Călin Georgescu este o creație a rețelei Caraman din interiorul României, care s-a răspândit în instituții și agenții guvernamentale, controlează și influențează grupuri de pensionari din Armată și fosta Securitate, derulează afaceri și e implicată politic, fiind prezentă, pe tot parcursul ultimelor decenii, în zone de decizie și influență a societății.

Sergiu Celac, fost translator al lui Nicolae Ceaușescu, devine ministru de Externe al României, imediat după prăbușirea regimului comunist și rămâne în funcție până în data de 28 iunie 1990.

În această perioadă lucrează direct cu Mihai Caraman la „reconfigurarea serviciului de spionaj, când a integrat în organigrama MAE primul buget acoperit al agenției”, se arată într-un articol publicat de site-ul de investigație Captura.

Călin Georgescu a lucrat ani de zile în umbra lui Celac, gravitând în jurul celui din urmă în perioada când acesta era ambasador în Marea Britanie, 20 decembrie 1990 - 1996.

Puteţi citi articolul integral AICI.