Spotmedia.ro: Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA din Europa, despre criza din Ucraina: “Trebuie să punem Marea Neagră în mijlocul hărții” | Vocile celorlalţi | DW | 19.04.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalţi

Spotmedia.ro: Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA din Europa, despre criza din Ucraina: “Trebuie să punem Marea Neagră în mijlocul hărții”

De ce a adus Vladimir Putin mii de soldați la granița cu Ucraina, ce urmărește pe termen scurt și lung, cum poate fi contracarat de NATO, SUA și Uniunea Europeană.

Generalul american Ben Hodges

Generalul american Ben Hodges (imagine din 2017)

Ben Hodges, 63 de ani, cu o bogată experiență militară, lucrează în prezent pentru Centrul de Analiză pentru Politică Europeană (CEPA) și a fost în România unde a vorbit despre situația complicată din Ucraina. 

General în retragere, expert în studii strategice, Ben Hodges consideră că niște relații mult mai strânse între SUA și Uniunea Europeană reprezintă soluția pentru descurajarea Rusiei.

Principalele declarații:

  • “În sfârșit, acordăm o atenție mai mare și trimitem semnale clare Rusiei despre ceea ce nu este acceptabil”.
  • “Cred că Franța și Germania ar trebui să facă mult mai mult pentru a pune presiune pe Kremlin”.
  • “Administrația SUA va folosi toate instrumentele disponibile, înăsprind sancțiunile pentru a acorda un sprijin sporit Ucrainei”.
  • “Dacă sancțiunile provoacă suferințe unora dintre oligarhi, există posibilitatea ca aceștia să se întoarcă împotriva lui Putin și cred că aceasta e o parte a strategiei”.
  • “Pe termen lung, obiectivul lui Putin este cel de izolare a Ucrainei de Marea Neagră”.
  • “E nevoie și de o implicare americană pentru a-i determina pe aliații noștri europeni să reacționeze la narațiunile false și la acțiunile ilegale ale Kremlinului”.
  • “China, cu siguranță, profită de ceea ce face Rusia în Occident”.

Rusia a adus în jur de 80.000 de soldați la granița cu Ucraina. E posibil să asistăm la o invazie de genul celei din Georgia, din vara anului 2008?

Cred că trebuie să urmărim cu atenție tot ce se întâmplă, tot ceea ce face Kremlinul. Nu am reușit asta în 2008, în Georgia. 

Atunci, invazia ne-a luat pe toți prin surprindere. În afară de asta, am fost surprinși din nou și în 2014, când a avut loc o altă invazie, cea din Peninsula Crimeea. 

Sper din tot sufletul să nu fim surprinși din nou. Ceea ce s-a schimbat din 2014 și până acum e că mai toate statele au aflat de tactica unui regim criminal, recunosc agresiunea și violența acestuia asupra dreptului internațional. 

Din păcate, Germania și Franța nu fac mare lucru în această privință. Ar trebui să controleze zona și să reacționeze. De asemenea, propria mea țară nu a făcut mare lucru în această privință, nici în timpul administrației Trump, dar nici în timpul administrației Obama nu s-a făcut suficient.

Cred că, în sfârșit, acordăm o atenție mai mare și trimitem semnale clare Rusiei despre ceea ce nu este acceptabil.

Care sunt schimbările față de 2014 în ce privește strategia NATO și a forțelor armate americane?

Cred că NATO are o capacitate mare, dezvoltată și solidă pe întregul flanc estic, începând din Estonia, până la România și Marea Neagră. Se desfășoară multe misiuni de poliție aeriană, există forțe ale armatei americane terestre și aeriene pe teritoriul României.

Această prezență a crescut de-a lungul timpului semnificativ deși nu suficient și, de asemenea, NATO și-a dezvoltat capacitatea de apărare în mod semnificativ aici, în România, dar și în Polonia.

De asemenea, există solicitări de asistență și trupe din partea statelor baltice…

Desigur, și cei din statele baltice vor să aibă soldați americani acolo. Vor să aibă și alți aliați acolo, dar în același timp și-au asumat și multe responsabilități pentru a fi parte a descurajării amenințării rusești. 

Cred că mulți dintre noi înțelegem mult mai bine astăzi cum funcționează dezinformarea rusă. E prezentă, dar cred că suntem mult mai conștienți de ea și știm să ne apărăm mult mai bine.

Noile sancțiuni decise de președintele Joe Biden vor crește tensiunile în estul Ucrainei sau au rolul de a arăta că noua administrație americană ia în serios amenințările Moscovei și reacționează?

Se poate observa ușor ce face Rusia în Ucraina astăzi. Nu este un lucru nou, ci o continuare a ceea ce a început în 2014 și continuă și acum. Soldații ucraineni sunt uciși în fiecare săptămână chiar dacă există o încetare a focului. 

Cred că Franța și Germania ar trebui să facă mult mai mult pentru a pune presiune pe Kremlin. Au făcut-o într-o prea mică măsură. Cred că SUA trebuie să crească presiunea asupra Kremlinului pentru a-i cere să-și respecte obligațiile internaționale, pentru a fi tras la răspundere. 

Administrația SUA va folosi toate instrumentele disponibile, înăsprind sancțiunile pentru a acorda un sprijin sporit Ucrainei. Trebuie să facem asta împreună cu toți aliații noștri pentru că nu doar SUA e afectată de acțiunile Rusiei, ci cu toții suntem.

Cred că sancțiunile care au fost ridicate la un grad superior reprezintă un pas important, dar nu cred că este suficient. Sancțiunile au rolul de a întârzia acțiunile Rusiei, de a o pedepsi într-un fel. Vom vedea, desigur cum vor funcționa. Aceste sancțiuni se pot extinde dacă este necesar, dar înainte trebuie să vedem ce efect au.

Citiți interviul integral pe Spotmedia.ro.