Spotmedia: Amenințarea atomică a lui Putin, o falsă problemă | Global | DW | 23.05.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalți

Spotmedia: Amenințarea atomică a lui Putin, o falsă problemă

Civilizația noastră a ajuns la o răscruce în care suntem puși să susținem lupta pentru libertate sau să acceptăm din nou ca țări din Europa să ajungă în sclavie, scrie Emilian Isailă.

Vladimir Putin

Vladimir Putin

În toamna anului 2012, într-o conferință cu ușile închise organizată de donatorii Partidului Republican, Mitt Romney, candidatul de atunci la președinția SUA, le-a spus celor care-i finanțau campania că Rusia e principalul inamic al SUA și al statelor democratice.

Această declarație era făcută de un politician conservator american cu doi ani înainte ca Putin să invadeze Peninsula Crimeea și o parte din teritoriul aflat în estul Ucrainei.

La vremea respectivă, SUA și aliații săi luptau împotriva terorismului, Al-Qaida rămânea o amenințare globală, Osama bin Laden abia fusese eliminat cu un an în urmă, iar armata americană, alături de o coaliție internațională, erau implicate în Afganistan.

Rusia și Putin se aflau undeva pe ultimele rânduri ale agendei politice internaționale, iar declarația lui Mitt Romney a fost percepută de o parte a opiniei publice ca o încercare de a muta atenția de la terorism și de la pierderile armatei SUA în Afganistan către o “țintă falsă”.

Zelenski, presat să găsească o soluție de compromis

La vremea respectivă, Mitt Romney a vorbit de amenințarea Rusiei în confruntarea televizată cu Barack Obama, președintele în funcție care candida pentru un al doilea mandat, oferindu-i acestuia din urmă posibilitatea să spună că Rusia nu mai e o amenințare pentru nimeni și că “Războiul Rece se terminase de 20 de ani”.

Evenimentele ulterioare i-au dat dreptate lui Mitt Romney, astăzi senator republican și un critic al fostului președinte Donald Trump.

După trei luni de război, în SUA și Uniunea Europeană apar poziții publice care susțin că acest conflict trebuie să înceteze, iar președintele Zelenski trebuie să găsească o cale de înțelegere cu Vladimir Putin.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, și Emmanuel Macron, președintele Franței, sunt doi lideri importanți care sunt adepții unei poziții de compromis, deși continuă să sprijine Kievul atât economic, cât și militar.

În SUA, de asemenea, sunt voci politice, dar și ale liderilor de opinie care susțin că Joe Biden a mers prea departe în conflictul cu Moscova, iar ajutorul de 40 de miliarde acordat Ucrainei ar putea să agraveze conflictul, transformându-l într-unul nuclear.

Și-a pierdut opinia publică occidentală interesul pentru războiul din Ucraina?

Într-un articol de opinie publicat de cotidianul american New York Times și semnat de “Colegiul Editorial” (Editorial Board) se subliniază că “…există încă multe întrebări la care președintele Biden trebuie să răspundă… cu privire la implicarea Statelor Unite în conflictul cu Rusia”.

“Colegiul Editorial este un grup de jurnalişti de opinie ale căror puncte de vedere sunt bazate pe expertiză, cercetare, dezbatere şi valori publicistice. Colegiul e separat de redacție”, se arată în descrierea făcută de publicația americană pentru a identifica proveniența și modul în care sunt concepute editorialele New York Times.

“…încă nu este în interesul Americii să se implice într-un război total cu Rusia, chiar dacă o pace negociată ar putea impune Ucrainei să accepte decizii dificile. Obiectivele și strategia Statelor Unite în acest război au devenit mai greu de deslușit, deoarece parametrii misiunii par să se fi schimbat”, se mai subliniază în articolul citat.

E o schimbare de 180 de grade, pentru că în urmă cu două luni, același colegiu susținea: “Indiferent de cât timp va dura, Ucraina va fi liberă. Ucraina merită sprijin împotriva agresiunii neprovocate a Rusiei, iar Statele Unite trebuie să-și conducă aliații NATO pentru a-i demonstra lui Vladimir Putin că alianța atlantică este dispusă și capabilă să reziste ambițiilor sale revanșarde”.

Singurul argument pe care-l oferă editorialiștii cotidianului e că publicul american își pierde interesul față de războiul din Ucraina și odată cu el va dispărea și susținerea pentru finanțarea Kievului.

Citiți articolul integral AICI