Sondajele de opinie și paradoxul pe care îl va genera sistemul electoral mixt în Moldova | Moldova | DW | 16.11.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Sondajele de opinie și paradoxul pe care îl va genera sistemul electoral mixt în Moldova

Patru partide ar accede în Legislativul de la Chișinău în cazul unor alegeri parlamentare. Acestea vor lupta pentru 50 de fotolii de deputat, celelalte 51 urmând a fi ocupate de aleșii din circumscripțiile uninominale.

În vara anului 2017, democrații (care controlează puterea), socialiștii (al căror lider, de facto, este președintele pro-rus Igor Dodon) și popular europenii (lider PPEM, ex-premierul Iurie Leancă, semnatarul Acordului de Asociere la UE) au votat, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția, trecerea de la sistemul proporțional (pe liste de partid) la sistemul electoral mixt.

Patru partide vor împărți 50 de mandate

Astfel, potrivit ultimului sondaj, realizat de Institutul Republican Internațional (IRI), în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, socialiștii sunt creditați cu cele mai mari șanse – 32% ar opta pentru acest partid pro-rus. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platforma Demnitate și Adevăr ar aduna câte 12%. Aceste două partide anti-sistem au anunțat că vor forma un bloc (inclusiv își vor coordona candidații în circumscripțiile uninominale) pentru alegerile din februarie. Cumulativ ele ar aduna cel puțin 22 la sută. Tot cu 12% este creditat de IRI și Partidul Democrat, care controlează momentan puterea – un partid condus de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc – formațiune care se pretinde pro-europeană, dar care a blocat reformele cerute de partenerii externi și a determinat UE să suspende finanțarea țării din cauza corupției și a derapajelor anti-democratice de la Chișinău.

Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, care în 2001 avea majoritate constituțională – 71 de mandate din 101 – nu ar mai trece pragul electoral (6%). Abia dacă ar aduna 4 la sută din voturi, la fel ca „Partidul Șor” al cărui lider, Ilan Șor, este condamnat (dar încă în libertate) la 7 ani și șase luni de închisoare pentru spălarea a 5 miliarde de lei moldovenești de la „Banca de Economii”. De asemenea, el este principalul suspect în dosarul celebrei fraude bancare de 1 miliard de dolari din 2014.

Partidul Liberal (partid parlamentar al cărui lider este Mihai Ghimpu), care a făcut parte din coaliția controlată de Plahotniuc și care a acordat vot de încredere Guvernului Filip în ianuarie 2016, ar aduna 1%, iar pentru PPEM (al lui Iurie Leancă) și pentru PLDM (partidul ex-premierului Vlad Filat, condamnat pentru corupție) – ar vota mai puțin de 1%. Asta în condițiile în care la alegerile din 30 noiembrie 2014 (ultimele alegeri parlamentare) PLDM obținuse 20,16 la sută din voturi, revenindu-i 23 de mandate din totalul de 101.

Dodon și Năstase, cei mai apreciați – Ghimpu, Plahotniuc și Leancă, cei mai detestați

În ceea ce privește popularitatea liderilor politici moldoveni, președintele pro-rus Igor Dodon și liderul pro-european (PPDA), Andrei Năstase, sunt primii în top. Dodon se bucură de încrederea a 47% din cei intervievați de IRI, iar Năstase este considerat cel mai bun lider de 40%.

În pofida numeroaselor campanii de caritate în care se implică financiar, deși dictează de la partid (și anunță la briefinguri, încercând să fie cât mai vizibil) Guvernului când și ce programe să implementeze din bani publici și înlocuiește miniștrii după bunul plac, liderul PD, Vlad Plahotniuc, se numără printre cei mai detestați politicieni din Republica Moldova. Mai detestați decât el sunt doar Mihai Ghimpu și Iurie Leancă – primul a fost în alianță cu Plahotniuc (de la învestirea Guvernului Filip, până în luna mai 2017), iar al doilea face parte acum din majoritatea parlamentară controlată de liderul PD, înlocuind PL în structura guvernării.

Sistemul mixt va genera un avantaj paradoxal pentru PDM – detestați, dar cu cele mai multe mandate

În ajunul lansării sondajului IRI, pe piața mediatică din Moldova a fost aruncat un sondaj, finanțat de o fundație înființată în 2017 de mai mulți apropiați ai Partidului Democrat din Moldova. Sondajul credita partidul lui Plahotniuc cu șanse mai mari decât la sondajul IRI, iar opoziția PAS+PPDA o arăta în cădere liberă. Presa aservită guvernării promova, pe de o parte, ascensiunea PDM, iar pe de altă parte elogia, cu referire la sondaj, „Partidul Șor”, ca „formațiune care și-a îndeplinit cele mai multe promisiuni electorale”.

Republik Moldau und die EU (Imago/Itar-Tass)

UE, cu ochii pe evoluțiile de la Chișinău

În opinia unor analiști politici de la Chișinău, din cauza sistemului electoral mixt, impus de PDM+PSRM+PPEM, alegerile parlamentare din februarie s-ar putea solda cu un paradox: deși moldovenii îl detestă pe Plahotniuc și doar 12% ar opta pentru PDM, democrații s-ar putea pomeni cu 40 de mandate în viitorul Parlament – 30 de mandate urmând să le fie livrate de cele 51 de circumscripții uninominale trasate tot de ei, potrivit calculelor electorale ale PDM. În acest sens, analiștii politici atenționează asura fenomenului asimilării, în ultimii doi ani, a primarilor non-PDM de către democrați (prin corupție și șantaj) și asupra presiunilor la care sunt supuși potențialii contracandidați ai PDM în circumscripțiile uninominale.

Potrivit Rezoluției Parlamentului European din 14 noiembrie 2018, Moldova este o țară „capturată de interese oligarhice”. Parlamentul European a cerut autorităților moldovene să asigure un proces electoral liber și corect în perspectiva alegerilor din februarie 2019, iar UE și SUA au anunțat că aceste alegeri, cruciale pentru viitorul democrației din Republica Moldova, vor fi monitorizate foarte atent.