1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Soluția pentru criza politică de la Chișinău

30 decembrie 2020

Incertitudine în privința alegerilor parlamentare anticipate din Republica Moldova. Declanșarea procedurii este riscantă, deoarece s-ar putea solda cu preluarea controlului asupra Guvernului de către clanuri.

https://p.dw.com/p/3nNWU
Parlamentul de la Chişinău, văzut prin geamul clădirii Preşedinţiei
Imagine: Vitalie Calugareanu/DW

Guvernul Chicu a demisionat pe 23 decembrie, cu o zi înainte de învestirea în funcție a noului președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu. Scopul declarat al demisiei a fost declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Conform Constituției, Legislativul poate fi dizolvat în doar două cazuri: în cazul imposibilităţii învestirii unui nou guvern (în 45 de zile) sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni.

Cetățenii Republicii Moldova au votat un președinte care a promis că va face tot posibilul ca actualul Parlament, plin cu penali și traseiști, să fie dizolvat. În politica moldovenească e la modă, acum, să spui că vrei alegeri parlamentare anticipate. Toți politicienii spun asta, pentru că, electoral, sună bine în condițiile în care actualul Legislativ este cel mai detestat din istoria Moldovei independente. În realitate, corupții, care controlează schemele și fluxurile financiare, iar prin ele, majoritatea parlamentară, ar face orice ca să evite dizolvarea. Pentru ei asta ar însemna pierderea pârghiilor de control asupra instituțiilor statului, pierderea imunității juridice și, în consecință, pușcărie. Fostul președinte Igor Dodon spunea la un moment dat că mulți deputați din actualul Parlament ar vota „măcar și un taburet” în funcția de premier, numai să nu fie dizolvat Legislativul.

Ce vor partidele și clanurile?

Luni, conform procedurii, Maia Sandu a organizat consultări cu grupurile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. La finalul rundei de discuții s-a conturat următorul tablou:

  • Partidul Acțiune și Solidaritate pledează ferm pentru dizolvare și anticipate.
  • Cei din Platforma DA sunt de acord cu viziunea Maiei Sandu privind desfășurarea alegerilor anticipate într-un termen cât mai restrâns, dar văd anumite riscuri în cazul desfășurării scrutinului cu un guvern interimar, controlat de oamenii lui Igor Dodon.
  • Cei din Partidul Democrat vor ca Maia Sandu să înainteze un candidat pentru funcția de prim-ministru și să fie învestit un „guvern tehnic”.
  • Oficial, PSRM pledează pentru alegeri anticipate, dar exponenții acestei formațiuni spun că Maia Sandu este obligată să înainteze, după consultări, un candidat la funcția de prim-ministru chiar dacă nu există o majoritate.
  • Cei din grupul „Pro-Moldova” spun că „avem nevoie de un guvern cu mandat limitat, care să pregătească alegerile anticipate”.
  • Iar cei din grupul Șor (al cărui lider este condamnatul în prima instanță, Ilan Șor, principalul figurant în dosarul jafului bancar de 1 miliard de dolari), grup denumit oficial „Pentru Moldova”, au anunțat că sunt pregătiți pentru alegeri anticipate, dar au indentificat deja, spun ei, „o persoană cu autoritate” pe care o vor propune pentru funcția de prim-ministru.

Constituția Republicii Moldova nu conține noțiuni de genul: „guvern tehnic”, „guvern provizoriu”, „guvern de tranziție” sau „guvern cu mandat limitat”. Cei din PAS susțin că învestirea unui astfel de guvern ar fi o capcană întinsă de hoți, deoarece nu ar însemna altceva decât perpetuarea activității actualului Parlament plin de corupți, pentru că nu poți învesti un guvern cu termen de valabilitate limitat. Pe de altă parte, este mare probabilitatea ca acești corupți să voteze pe oricine ar înainta Maia Sandu la funcția de prim-ministru, deoarece, ei ar avea oricum instrumentul parlamentar de a bloca orice reformă a unui astfel de guvern și, în plus, ar pune eșecul „guvernului provizoriu” pe seama Maiei Sandu, pentru a o compromite politic.

Maia Sandu poate pune în șah socialiștii – să-i facă să intre oficial în coaliție cu Șor

După consultările avute luni cu grupurile parlamentare, Maia Sandu a înclinat soluția politică spre o altă pistă. Ea a accentuat faptul că „nicio formațiune din actualul Parlament nu își asumă deschis că face parte dintr-o majoritate care să propună un guvern”. Deși au votat împreună la ultimele ședințe ale Parlamentului, deputații PSRM și cei de la Șor nu formează oficial o coaliție. Mai mult, socialiștii încearcă din răsputeri să combată percepția că s-ar afla într-o relație de parteneriat cu transfugii și cu cei de la Șor. Din punct de vedere electoral, asta ar genera repulsie în rândul electoratului PSRM.

Maia Sandu: "Voi fi preşedintele integrării europene"

Unii analiști politici cred că Maia Sandu o poate lua pe scurtătură, încercând să identifice soluția la Curtea Constituțională. În acest sens este relevantă o hotărâre a Curții Constituționale din 6 august 2020, din care reiese că șeful statului este obligat să propună un candidat la funcția de prim-ministru doar dacă este rodul unei înțelegeri politice a unei „majorități parlamentare absolute formalizate”. Aceasta înseamnă că grupurile parlamentare care formează majoritatea și propun candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să aibă oficial un acord de coaliție semnat – o situație care, în acest caz, pune în dificultate PSRM-ul, care se ferește de o asociere cu Șor.

Aceeași hotărâre a Curții Constituționale menționează că „în cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată”, șeful statului „este obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa”.

În opinia deputatului PAS, Sergiu Litvinenco, „dacă deputații din actualul Parlament ar fi de încredere și ceea ce spun ar corespunde cu ceea ce fac, dizolvarea Parlamentului ar fi posibilă în doi timpi și trei mișcări. De exemplu, dacă am fi siguri că socialiștii sunt sinceri și doresc cu adevărat anticipate și nu ar umbla cu ”suntem pentru anticipate, dar putem să votăm și un guvern de tranziție/salvare”, azi și mâine se poate convoca Parlamentul pentru a respinge cele două solicitări de învestitură, astfel încât în a 46-a zi din acest moment Parlamentul să fie dizolvat. Dar de vreme ce nu avem această siguranță, continuăm să căutăm modalități legale de dizolvare”.

Boțan: Maia Sandu trebuie să întrebe CC: „Dragă Curte, ce să fac?”

Luni, după consultarea fracțiunilor, Maia Sandu a spus că „dincolo de ce își doresc forțele politice, cel mai important este că necesitatea anticipatelor este împărtășită și de cetățeni. Oamenii cer alegeri anticipate, pentru că își doresc un legislativ care să le reprezinte interesele. În calitate de președinte, e obligația mea să respect voința cetățenilor și rigorile constituționale. În scurt timp voi veni cu decizia mea cu privire la calea de urmat”, a spus Maia Sandu.

„Avem clanuri foarte puternice, care au interese. Și aceste clanuri vor să-și apere interesele”, susține analistul politic Igor Boțan. Potrivit lui, asistăm la o competiție contra cronometru în care, pe de o parte, Maia Sandu, care e pe val (după victoria la alegerile prezidențiale), vrea alegeri parlamentare anticipate cât mai repede. Pe de altă parte sunt socialiștii lui Igor Dodon, care vor anticipate, dar nu acum, ci după ce, speră ei, vor reuși să o compromită politic pe Maia Sandu. Și mai sunt câteva forțe politice reprezentate acum în Parlament fără șanse de a accede în viitorul legislativ – forțe care nu-și doresc anticipate, pentru a putea profita cât mai mult de beneficiile oferite de mandatul de deputat.

În opinia lui Boțan, dacă s-ar adresa Curții Constituționale, Maia Sandu ar putea găsi o soluție valabilă în câteva țări din UE (Cehia, Lituania, Marea Britanie), care au un mecanism de autodizolvare a Parlamentului. „Maia Sandu poate spune Curții: am declanșat procedura, dar nu există soluții. Eu, ca președinte, sunt doar un mediator și pot propune doar un candidat înaintat de fracțiuni. (Adică de o majoritate, așa cum prevede Hotărârea CC din august 2020 – n.n.). Acesta nu există. Și iată aici CC ar putea merge pe scurtătură, fără a mai fi nevoie să așteptăm dizolvarea în 90 sau 45 de zile, pentru că țara trebuie guvernată”.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.