Situaţia din Ucraina şi medierile externe

in, dar şi eforturile internaţionale de aplanare a crizei.

De ce Putin îi ţine atât de strâns pumnii lui Viktor Janukovici, insistând, în pofida extinderii grevei generale din Ucraina, că recentul balotaj şi în genere alegerile prezidenţiale ucrainiene ar fi fost chipurile transparente se ştie bine. Un eventual acces la putere al lui Viktor Juşcenko, adevăratul învingător al scrutinului prezidenţial, potrivit aşa-numitelor exit-polls, deci sondajelor efectuate la ieşirea din localurile de vot ar însemna pentru Rusia o nouă şi extrem de gravă sustragere din sfera de influenţă a Moscovei a unei ţări importante politic şi economic. Juşcenko pledase puternic în campania electorală pentru o treptată integrare europeană a fostei republici sovietice.

De celalată parte, UE, interesată ca la frontierele ei noi, proaspăt extinse înspre răsărit să domnească stabilitatea, democraţia şi valorile occidentale nutreşte interese între altele economice prea mari în Rusia pentru a-l brusca excesiv pe liderul de la Kremlin. Totuşi preşedinţia olandeză a Consiliului UE s-a alăturat SUA, reliefînd clar că rezultatul alegerilor din Ucraina nu e acceptabil.

La rândul ei, Moscova înţelege importanţa menţinerii unei oarecari credibilităţi în relaţiile internaţionale şi nu doreşte o deteriorare de proporţii a raporturilor ei cu vestul, deşi stăruie să-şi apere ceea ce consideră a fi "străinătatea apropiată", deci propria ogradă postsovietică, alcătuită din ţări precum Ucraina, Belarus ori Moldova. Aşa se explică faptul că ambele părţi caută în prezent o soluţie negociată, Putin însuşi lăsînd o portiţă deschisă tratativelor, în ciuda repetării felicitărilor sale cordiale adresate prezumtivului ganiant Ianucovici. Tot aşa se explică o perceptibilă detensionare a situaţiei de la faţa locului, promovată şi de atitudinea responsabilă a unor factori de răspundere din armată şi miliţie, care au anunţat că nu vor accepta să tragă în propriul popor.

In răstimp opoziţia ucraineană, ai cărei adepţi continuau vineri dimineaţă să ocupe şi să blocheze cu miile diverse zone şi clădiri oficiale din capitală a repurtat joi o victorie importantă. Curtea Supremă a refuzat să admită publicarea oficială a rezultatului scrutinului şi învestirea lui Ianucovici în funcţia prezidenţială până la rezolvarea contestaţiei lui Juşcenko. Acesta din urmă, alungat de la putere de preşedintele Kucima în 2001 din cauza atitudinii sale reformiste a declarat că nu se va desprinde de lângă adepţii săi din centrul capitalei şi nu va renunţa la campania de nesupunere civică până la revocarea scrutinului trucat.

Foarte importante promit să fie multiplele tentative diplomatice interne şi externe de mediere şi aplanare a conflictului menite a se evita orice posibile vărsări de sânge ordonate de sus. Ieri s-a deplasat la Kiev Lech Walensa, care a evocat similitudinea situaţiei de la Kiev şi cea de la Gdansk şi Varşovia care a inaugurat acum un sfert de secol prăbuşirera dictaturii comuniste poloneze. Azi, preşedintele în exerciţiu, Leonid Kucima, care, după 10 ani la putere marcaţi de corupţie, autoritarism, scandaluri şi intimidare a presei l-a susţinut cu putere, în campania electorală, pe candidatul guvernamental prorus Ianucovici a afirmat că se va întâlni cu liderul opoziţiei, Iuşcenko. La Kiev au sosit între timp atât coordonatorul diplomatic al UE, Javier Solana, cât şi actualul preşedinte al Poloniei, Alexander Kwaşnievski. Ambii încearcă să medieze în culise. In timp ce Solana discută cu toţi actorii principali spre a identifica o ieşire diplomatică din actuala fundătură, Kwaşnievski a şi propus un plan în 3 puncte de rezolvare paşnică a crizei, care includ verificarea rezultatului alegerilor, anularea celor afectate de neregularităţi şi renunţarea generală la orice violenţe. La Kiev se consultă cu părţile implicate şi secretarul general al OSCE, Jan Kubis, precum şi preşedintele lituanian Valdas Adamkus.

Şi executivul german, acuzat de opoziţia de centru dreapta că întreţine relaţii prea strânse cu Putin şi că a asistat prea multă vreme pasiv la imixtiunea Moscovei şi la o fraudă electorală de proporţii pare să manifeste un optimism prudent. Gernot Erler, expertul de politică externă al partidului social-democrat, principala formaţiune guvernamentală dela Berlin a subliniat că guvernul federal nu crede că Rusia va interveni cu forţe armate în Ucraina. O invazie militară n-ar fi în interesul Rusiei, a spus el. In ce-l priveşte pe coordoantorul diplomatic al UE, "Solana s-a deplasat la Kiev nu pentru a-l propulsa pe Juşcenko la putere, ci pentru că Putin şi-a exprimat ieri la Haga o poziţie interesantă, declarând, mai nou, că situaţia trebuie tranşată în conformitate cu legea şi justiţia, ceea ce înseamnă că s-a produs o deschidere" a comentat Erler. Potrivit lui, nici Rusia, care "are probleme cu terorismul cecen nu-şi poate permite haosul într-o ţară vecină".