1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Sistemul electoral mixt a fost anulat

15 august 2019

Parlamentul de la Chișinău a decis joi revenirea la sistem electoral proporțional, după ce, în 2017, la propunerea președintelui Igor Dodon, deputații PDM, PSRM și PPEM au votat trecerea la sistemul mixt.

https://p.dw.com/p/3NymC
Chișinău: Proteste în iulie 2017
Chișinău: Proteste în iulie 2017 împotriva sistemului electoral mixtImagine: DW/E. Covalenco

Anularea sistemului mixt a trecut de Parlament cu 59 de voturi ale deputaților blocului ACUM și PSRM. Liderul de facto al socialiștilor, Igor Dodon, susține că nu vede nimic ciudat în faptul că mai întâi socialiștii au votat cu PDM trecerea la sistemul mixt, (contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția - n. red.), iar acum au votat, cu blocul ACUM, revenirea la sistemul proporțional. Dodon insistă în continuare că sistemul mixt este unul bun, dar că socialiștii sunt nevoiți să facă anumite concesii în raport cu cei din ACUM: ”Atunci când creezi o alianță politică, iei în calcul doleanțele și propunerile partenerilor, dar noi suntem în continuare de părere că sistemul mixt, pe care noi l-am propus încă în 2011, la congresul PSRM, este unul bun pentru Moldova”, consideră Dodon.

Șor, stăpânul aeroportului, a fugit din țară ocolind controlul de frontieră

Tot joi, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a cerut ridicarea imunității deputatului Ilan Șor, pentru a putea fi cercetat penal. Acesta este principalul figurant în dosarul jafului bancar și a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare cu executare, pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari. Acesta însă, deși avea interdicție de a părăsi țara, a fugit din Moldova cu puțin timp înainte ca PDM să-și anunțe capitularea politică. Parlamentul urmează să se pronunțe asupra ridicării imunității lui Ilan Șor.

Potrivit Procuraturii Generale, Şor a părăsit ilegal ţara, prin Aeroportul Internaţional Chişinău (concesionat în septembrie 2013 unei companii pe care el o controlează) în calitate de pasager al unei curse charter, fără a trece controlul vamal sau al poliţiei de frontieră. Pe de altă parte, compania ”Avia Invest” (al cărei președinte al Consiliului de directori este Ilan Șor) a difuzat un comunicat în care menționează că Șor nu a părăsit țara prin Aeroportul din Chișinău.

Ministrul de Interne al Republicii Moldova, Andrei Năstase, susține că ”Avia Invest” ar fi încercat să promoveze, prin intermediul unor funcționari publici, un proiect de lege prin care Poliția de Frontieră să fie exclusă din procesul de asigurare a securității Aeroportului Chișinău. ”Cu alte cuvinte, se dorea transformarea Aeroportului într-un sat fară câini” a menționat Năstase.

Joi, 15 august, oamenii legii au făcut percheziții la aeroport în legătură cu un dosar penal ce vizează mai mulți angajați ai vămii, ai Poliției de Frontieră și ai companiei ”Avia Invest”. Aceștia sunt suspectați că ar fi admis plecarea ilegală a lui Șor din Moldova. Au fost ridicate materiale, obiecte, documente, suporturi informaționale și alte probe care, spune poliția, confirmă comiterea faptelor imputate.

La începutul acestei săptămâni, președintele Comisiei parlamentare de anchetă care investighează modul cum a fost concesionat Aeroportul Internațional Chișinău, Igor Munteanu, a depus o sesizare la Centrul Național Anticorupție și la Procuratura Generală în care atenționează asupra abuzurilor identificate de comisie în legătură cu acest caz de concesionare a unui obiectiv strategic.

Cum s-au furat banii din rezerva Băncii Naționale? 

O altă comisie de anchetă a Parlamentului, care se ocupă cu elucidarea circumstanțelor devalizării sistemului bancar al Republicii Moldova, a cerut Procuraturii să inițieze dosare în privința ex-premierului Iurie Leancă, a ex-guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, a fostului președinte al Parlamentului, Andrian Candu, și a fostului ministru al Finanțelor, Anatol Arapu. Asta după ce comisia de anchetă a constatat că Guvernul a decis acordarea garanțiilor de stat (9,5 miliarde de lei) pentru creditarea de către Banca Naţională a Moldovei a trei bănci devalizate fără a dispune mai întâi instituirea  ”administrării speciale de stat” la băncile devalizate. În consecință, comisia presupune că banii scoși din rezerva BNM, pentru a garanta depozitele bancare, ar fi fost și ei furați. ”Conducerea Guvernului și a Băncii Naționale au acționat în acea perioadă cel puțin cu neglijență crasă în serviciu, fără să asigure control asupra Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale, imediat după acordarea garanțiilor de stat”, susține președintele Comisiei de anchetă a Parlamentului, Alexandru Slusari.

În paralel, noul procuror general interimar a dispus iniţierea unei cauze penale pe faptul uzurpării puterii de stat în perioada 7-14 iunie 2019 de către fosta guvernare controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc. Acțiunile procesuale sunt efectuate de un grup de urmărire penală, format din procurori, ofiţeri de urmărire penală şi ofiţeri de investigaţie din diferite subdiviziuni ale organelor de drept.

Democrații contraatacă

În legătură cu aceasta, exponenții fostei guvernări, care au mai rămas în țară și au imunitate parlamentară, susțin că noua guvernare ar fi ”inventat un dosar despre presupusa uzurpare a puterii de stat pentru a face presiuni asupra candidaților democrați la alegerile locale (din octombrie 2019 - n.red.), dar și pentru a devia atenția cetățenilor de la problemele reale ale oamenilor - salarii, pensii, taxe, impozite, drumuri, etc.”. 

Mai mult, democrații au anunțat că vor cere și ei Procuraturii inițierea unei cauze penale ”pentru uzurparea puterii de stat în perioada 8-15 iunie, dar și în ceea ce privește  mai multe ilegalități comise - abuz și exces de putere”, a declarat joi ex-premierul Pavel Filip. El a evitat să spună pe ce își bazează democrații acuzația de uzurpare a puterii de stat: ”În comparație cu cei de la guvernare, noi nu ne vom permite să ne expunem public înaintea procurorilor și judecătorilor. Nu vom face presiuni asupra lor să dea o anumită soluție”, a menționat Filip.

Ministerul Apărării i-a dăruit un pistol lui Plahotniuc

Dezvăluiri a făcut joi și noul ministru al Apărării, Pavel Voicu. Potrivit lui, în perioada fostei guvernări, liderul de atunci al PDM, Vlad Plahotniuc, ”umbla prin cazărmi ca la el acasă” și era întâmpinat cu onoriri militare. Mai mult, Voicu a menționat că Plahotniuc a primit în dar un pistol de marca ”TT” de la Ministerul Apărării, în baza unui ordin semnat de ex-ministrul Eugen Sturza, care s-a aflat în funcție din octombrie 2017 până în iunie 2019.

Voicu susține că de la proclamarea independenței Republicii Moldova până în iunie 2019, prin ordine ale miniștrilor, Ministerul Apărării a dăruit 77 de arme unor persoane (”pentru diferite merite față de țară”). Până în 2015, au fost dăruite doar 20 de arme. Din 2015 până în iunie 2019, au fost dăruite însă 57 de arme, inclusiv câte 2-3 arme la o singură persoană.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.