Cheltuieli militare globale de 2.400 de miliarde de dolari
22 aprilie 2024Nu este cu adevărat o surpriză faptul că, într-un ocean de crize internaționale, liderii SUA, China și Rusia și-au crescut din nou cheltuielile militare. Nici în Africa, Orientul Mijlociu, Europa, Asia și Oceania, precum și în America de Nord și America de Sud, majorarea investițiilor în echipamente militare, pentru prima dată după 2009, nu este un motiv de mirare.
Însă chiar și Institutul de Cercetare pentru Pace de la Stockholm a fost uimit de cifrele înregistrate de Republica Democratică Congo. În această țară marcată de un conflict prelungit între guvern și grupări armate nestatale, cheltuielile militare au crescut cu un procent uriaș de 105%.
Xiao Liang, cercetător la programul de cheltuieli militare și producție de armament al SIPRI, a explicat pentru DW: "Ceea ce ne-a surprins este volumul creșterii în restul lumii, în special în America Latină și Africa". În Mexic și El Salvador, guvernele folosesc armata pentru afaceri interne, de pildă pentru a lupta împotriva crimei organizate și a violenței bandelor. Tendințe similare există în Ecuador și Brazilia.
"Așadar, nu creșterea în sine a cheltuielilor este uluitoare, ci amploarea lor. Iar în ceea ce privește tendința globală, probabil că vom asista la o nouă creștere în anii următori, dacă actualele conflicte și tensiuni vor continua", spune Xiao Liang.
Rusia trece la o economie de război
Ucraina, ca urmare a invaziei rusești, rămâne principalul punct de conflict. În 2023, cheltuielile militare ale Rusiei vor atinge cel mai ridicat nivel de la sfârșitul Uniunii Sovietice: 5,9 la sută din PIB, calculează Xiao Liang. În același timp, cheltuielile militare ale Ucrainei se ridică la 37% din produsul intern brut. Potrivit cercetătorului SIPRI, războiul reprezintă o povară mult mai mare pentru Ucraina decât pentru Rusia. Potrivit cifrelor goale, lupta rămâne inegală, dar Ucraina recuperează decalajul grație sprijinului occidental.
"Toți membrii NATO, cu excepția a trei țări, și-au majorat cheltuielile. În plus, 11 din cei 31 de membri NATO au atins sau chiar au depășit obiectivul de 2% din PIB, mai mult decât oricând de la sfârșitul Războiului Rece. Chiar și în contextul aderării Finlandei și Suediei la NATO, ne așteptăm ca mai multe țări să își atingă țintele, iar cheltuielile generale ale țărilor NATO să continue să crească”.
China se înarmează, Taiwan, Japonia și India reacționează
O examinare atentă a statisticilor SIPRI arată, fără putință de tăgadă, că există un conflict mocnit care a determinat o creștere vertiginoasă a cheltuielilor militare în 2023. Este vorba despre înfruntarea dintre China și Taiwan. China a cheltuit pentru armata sa cu încă șase procente mai mult decât în anul precedent, ajungând la 296 de miliarde de dolari, adică jumătate din întreaga regiune Asia și Oceania.
În replică, Japonia și Taiwan și-au majorat și ele cheltuielile (11% fiecare) ajungând la 50,2 și, respectiv, 16,6 miliarde de dolari. China folosește o mare parte din bugetul său militar în creștere pentru a sprijini pregătirile de luptă ale Armatei Populare de Eliberare, spune Xiao Liang.
"Cheltuielile Chinei cresc în mod constant de 29 de ani. Aceasta este cea mai lungă perioadă de creștere a cheltuielilor militare înregistrată de o țară. Fenomenul se întâmplă în paralel cu creșterea economică, indiferent de fluctuațiile tensiunilor geopolitice sau de crizele globale, cum ar fi războiul din Ucraina sau pandemia. Modernizarea militară a Chinei înseamnă și că țări precum Japonia, Taiwan și India își măresc și ele cheltuielile", spune Xiao Liang.
"Securitatea militară este din nou o prioritate"
Alte evoluții notabile în raportul SIPRI: În Sudanul de Sud, afectat de violențe interne și de revărsarea războiului civil sudanez, cheltuielile militare au crescut cu 78% în 2023 față de anul precedent. În fața amenințării rusești, Polonia a înregistrat cea mai mare creștere dintre toate țările europene, cu o creștere de 75% față de anul precedent, ajungând la 31,6 miliarde de dolari. Iar Iranul se află acum pe locul patru la capitolul cheltuieli militare în Orientul Mijlociu cu 10,3 miliarde de dolari.
În dialog cu DW, Niklas Schörnig, politolog la Institutul Leibnitz de Cercetare a Păcii și Conflictelor, a declarat: "Trăim într-o perioadă în care securitatea militară este din nou o prioritate și gândită în termeni militari. Dintr-o atare perspectivă aceste cifre sunt o expresie a acestui mod de gândire". În plus, exemplul Ucrainei și recentele atacuri iraniene asupra Israelului arată că apărarea este semnificativ mai scumpă decât atacul. "Dronele actuale pe care Iranul le furnizează Rusiei și pe care republica islamică însăși le-a desfășurat recent relevă că efortul de apărare este extrem de costisitor”
Epoca înarmării necontrolate
Schörnig, autor al unei cărți despre dinamica și controlul armelor, consideră că dezarmarea militară este departe de a fi realizată, în condițiile situațiilor de amenințare, precum cea din Ucraina. Lumea se află în prezent într-o nouă eră a înarmării necontrolate, în vreme ce majoritatea acordurilor de control al armelor nu mai sunt în vigoare sau au fost suspendate. Această evoluție duce la înarmarea până în dinți a statelor din întreaga lume, deci la o spirală de instabilitate crescândă. Expertul pledează pentru stabilirea unui nou obiectiv internațional:
"Să cădem cel puțin de acord asupra faptului ca statele să se înarmeze într-un mod controlat, fără a depăși un anumit nivel. Acest lucru ar atenua măcar în parte din dinamica situației. Controlul armelor ar putea fi, cu siguranță, un obiectiv intermediar, adică să controlăm și să stabilizăm armamentul, astfel încât să nu se înarmeze fiecare după cum îl taie capul”.
Orientul Mijlociu se înarmează
Este foarte probabil ca următorul raport SIPRI privind cheltuielile militare pentru 2024 să indice din nou o creștere, între altele din cauza războiului din Gaza și a tensiunilor din Orientul Mijlociu, care deja au dus la cea mai mare creștere a cheltuielilor în regiune din ultimii zece ani în 2023. Cheltuielile militare estimate în Orientul Mijlociu au crescut cu nouă procente, ajungând la 200 de miliarde de dolari. Numai cheltuielile militare ale Israelului - pe locul doi la acest capitol în regiune, după Arabia Saudită - au crescut cu 24%, ajungând la 27,5 miliarde de dolari.
Politologul Niklas Schörnig este mai degrabă pesimist în legătură cu viitorul: "Dacă situația politică generală nu suferă modificări, nu cred că tendința de creștere a înarmării va putea fi inversată. Am putea obține acest lucru doar dacă în Ucraina ar exista o pace care să nu divizeze țara". În ceea ce privește conflictul dintre China și Taiwan, expertul încă mai speră că SUA și China vor reuși să țină sub control situația prin instrumentul negocierilor. "În clipa de față, situația globală este deosebit de periculoasă, fapt care se reflectă în cifrele SIPRI”, spune el.