Sindromul aeroterma și de ce politicienii ar trebui să tacă | România | DW | 02.02.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Sindromul aeroterma și de ce politicienii ar trebui să tacă

7 miliarde de euro anual e bugetul Casei de Sănătate, peste 1 miliard de euro din bugetul de stat sunt dedicați în fiecare an sănătății. Nu e prea clar, însă, cum sunt cheltuite aceste sume.

Incendiul de la Matei Balș

Incendiul de la Matei Balș (vineri, 29 ianuarie)

Există mereu aceleași trei motive care produc drame și țin România pe loc: permanenta improvizație, pe post de obiectiv, amânarea sine die a urgențelor, oricare ar fi ele, și imposibilitatea despărțirii de comunism și de instrumentele lui.

Drama de la Spitalul Matei Balș din București, unde pavilionul numărul 5 a luat foc omorând opt persoane, s-a întâmplat pentru că vreme de 30 de ani guvernele care s-au perindat la putere au plecat de la premiza, general valabilă în România, că totul poate fi cârpit la infinit. Că reformele sunt bune doar pentru a le arăta la televizor sau la Bruxelles, dar că nu pot fi făcute cu adevărat. Că nu e nevoie de priorități. Că sănătatea e un domeniu secundar. 

Politicienii români, în marea lor majoritate, merg la spitalele din Occident, atunci când au nevoie, fiindcă nu au încredere în cele autohtone, la fel cum copiii demnitarilor studiază la școli private sau din afara țării. Liderii care s-au perindat la putere, la Palatul Cotroceni și la Palatul Victoria, n-au vrut să schimbe substanțial felul în care funcționează sistemul de sănătate, n-au fost interesați și nici n-au avut o presiune serioasă de jos în sus. Sindicatele din domeniu au militat mai degrabă pentru creșterea veniturilor, decât pentru reformă, pacienții sunt intimidați și tracasați de sistem, marea masă a asiguraților nu știe ce-ar putea face, organizațiile neguvernamentale de profil sunt puține, iar jurnaliștii care se ocupă de sănătate privesc doar rareori cu ochi critici ceea ce văd în jur. Dacă n-ar fi fost așa, poate că cineva ar fi putut vedea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani la Matei Balș, spital administrat în acest răstimp de doctorul Adrian Streinu-Cercel. Omul a fost în repetate rânduri consilier la diverși miniștri ai Sănătății, de toate culorile politice, și a avut pe mână pentru spitalul de care s-a ocupat peste un miliard de euro în ultimii zece ani, după cum arată site-ul de investigații Rise Project.

Streinu-Cercel s-a retras din funcție acum o lună și jumătate, după ce a devenit parlamentar PSD, iar o anchetă serioasă ar putea scoate la suprafață ce s-a întâmplat la Matei Balș în ultimele două decenii și cum se încurcau banii spitalului de stat cu cei ai Fundației Matei Balș, pe care o conduce tot Streinu-Cercel. Sistemul de vase comunicante creat astfel nu a fost în avantajul spitalului, cu toate că managerul a prosperat. Rise Project a scris că „primii șapte producători mondiali de medicamente au pompat un milion de euro doar într-un an” în Fundație, iar jumătate dintre ei au fost retrași uneori chiar de la bancomatul din curtea spitalului. Tot Rise a descoperit o serie de practici ilegale, între care diagnostice false multiplicate, în urma cărora se decontau bani foarte mulți pentru afecțiuni pe care pacienții nu le aveau, pentru a deconta în acest fel sume exorbitante de pe cardurile lor de sănătate.

Operațiuni de acest fel facsă dispară o mare parte dintre cei 7 miliarde de euro, buget anual al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Ce s-a întâmplat cu toți banii care au trecut prin Spitalul Matei Balș ar urma să afle procurorii, cum de nu au fost schimbate instalațiile, cum de nu există o soluție pentru încălzirea decentă a saloanelor, unde bolnavii tremură oricum din cauza efectelor pe care le are coronavirusul asupra lor.

Aerotermele din spitale și apartamente fac parte din recuzita comunismului autohton, sunt instrumente care te ajutau să nu îngheți oriunde ai fi fost, așa că le luai cu tine când călătoreai dintr-o parte în alta. Prezența lor în spitalele secolului 21 din România, consemnată și în sinopsisul dramei de la Spitalul Matei Balș, sugerează o formă de stagnare, o piruetă în spate, incapacitatea desprinderii de trecut.

Estimările arată că vreme de 30 de ani statul a investit peste 1 miliard de euro pentru a renova spitale mai vechi de 50 de ani, refuzând să construiască unele noi

Spre deosebire de România, Polonia a ridicat cel mai mare și mai modern spital din Centrul și Estul Europei la Cracovia cu 280 de milioane de euro: are aproape 1000 de paturi și 4500 de angajați. Este vorba despre un spital care se întinde pe 16 hectare și are 21 de departamente. Costurile pentru un spital nou, de dimensiuni mai modeste, pornesc însă de la 50 de milioane de euro, după cum arată diferite calcule. România ar fi avut acces și la fonduri europene în acest scop, dar nu a fost interesată. De altfel, nu există nicio evaluare clară dinainte de pandemie, sau mai recentă, care să arate câte spitale vechi trebuie dărâmate fiindcă sunt prea periculoase, câte pot fi reparate, în cât timp, cu ce costuri și câte ar trebui construite de la zero.  

Prea mulți politicieni s-au trezit vorbind acum despre tragedia de la Matei Balș, deși niciunul nu a făcut nimic pentru a o preveni. PSD, care l-a luat sub umbrela sa pe Streinu-Cercel și care a deținut portofoliul mai bine de zece ani, până la finele lui 2019, cu ultimii săi foști trei miniștri ai sănătății cercetați penal pentru corupție, e ultimul care ar trebui să spună ceva. Și ceilalți ar trebui să se abțină, fiindcă au ignorat prea multă vreme risipa și înapoierea din sistemul de sănătate, dovedind, cum spunea Eugen Lovinescu, incapacitatea sincronizării cu Vestul.

Actualul ministru, Vlad Voiculescu, aflat la al doilea mandat, s-a ocupat mai mult de propria lui imagine decât de urgențele care trebuiau rezolvate. Și, deocamdată, nici el nu are o strategie cu măsuri și termene care trebuie respectate.

Vă mai recomandăm