"Guvernul vede Președinția Consiliului UE ca pe o povară"

Cu mai puțin de două luni înainte de preluarea de către România a Președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, eurodeputatul Siegfried Mureșan face un inventar al principalelor obiective pe care Guvernul de la București ar trebui să nu le rateze.

Deutsche Welle: Pe ce s-a bazat președintele Iohannis când a spus, în plenul Parlamentului European, pe 23 octombrie, că Președinția românească a Consiliului Uniunii Europene va fi un succes?

Siegfried Mureșan: Este clar că poporul român este pregătit să fie șase luni de zile la conducerea Uniunii Europene. Timp de șase luni de zile noi vom gestiona Uniunea Europeană. Vom gestiona ajungerea la un compromis pe marile teme europene. Va trebui, în al doilea rând, să punem teme românești pe harta Uniunii Europene. În al treilea rând, vom avea șansa să promovăm România mai mult ca de obicei. Pentru că în cele șase luni în care deții Președinția Consiliului UE lumea se uită mai mult spre tine decât de obicei. Și amprenta pe care ți-o poți pune asupra mersului Uniunii în cele șase luni este mai mare decât de obicei. Este firesc să fie așa. Cred că poporul român, care a ieșit în stradă cu drapelul Uniunii, pentru a apăra valori europene, pentru a cere bună guvernare, justiție, combaterea corupției și stat de drept este mai pregătit decât oricând să fie în mijlocul Uniunii Europene.

Pentru a avea o Președinție de succes ne trebuie însă și un Guvern capabil. Un Guvern credibil în Europa. Ingredientul principal de care ai nevoie pentru a deține Președinția Consiliului UE este credibilitatea. Trebuie ca celelalte 27 de state ale Uniunii Europene să aibă încredere în tine, când faci agenda Uniunii pentru șase luni, când conduci ședințele, în toate configurațiile ministeriale. Miniștrii Agriculturii, în următoarele șase luni, vor trebui să ia decizii importante pentru viitorul politicii agricole comune. Câte fonduri vom da fermierilor în următorii șapte ani? În capul mesei, pe timpul Președinției române, se va afla ministrul Petre Daea. Miniștrii de Interne vor trebui să ia decizii importante legate de combaterea terorismului, oprirea imigrației ilegale, controlul la frontiera externă. În capul mesei, pe perioada Președinției române, Carmen Dan. Miniștrii Muncii vor trebui să ia decizii legate de portabilitatea pensiilor în Europa și să le negocieze cu Parlamentul European. În capul mesei va fi Lia Olguța Vasilescu.

Ministrul Economiei...

Da, Andrușcă... Sau: miniștrii de Finanțe vor decide cu privire la înființarea unui fond monetar european. Nu cred că ministrul Teodorovici este capapil să stea în capul mesei și să conducă aceste decizii grele. Vedem că Guvernul României nu este capabil să obțină fonduri europene pentru combaterea pestei porcine în România. Au votat în Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene o poziție care prevede reducerea cu 8,5 milioane de euro a fondurilor folosite pentru combatarea pestei porcine africane. Nici nu știu ce au făcut. Pentru a obține ceva pentru România nu știu unde să ceară. Nu sunt credibili și nu pot obține sprijin. Mi-e teamă că acești miniștri nu au încrederea Uniunii Europene, în momentul de față, datorită măsurilor pe care le generează România. Pentru o Președinție de succes ne trebuie un Guvern credibil și competent. Din păcate, mi-e teamă că dacă vom obține Președinția Consiliului cu acest Guvern, nu vom folosi pe deplin această șansă. Acest Guvern vede Președinția română ca pe o povară, de care încearcă să scape cât mai repede și cât mai ieftin, și nu ca pe o oportunitate.

Dacă nimic nu se întâmplă, însă, exact acest Guvern va prelua Președinția.

Dacă acesta este Guvernul pe care noi îl vom da Uniunii Europene pe perioada Președinției, atunci Uniunea va trebui să funcționeze cu acest Guvern, să coopereze cu el. Vom vedea acest Guvern în toată splendoarea sa, invitat la Bruxelles pentru o reuniune cu întreg colegiul comisarilor. Vom vedea întreg colegiul comisarilor venind într-o vizită oficială, pe 11-12 ianuarie, la București. Sunt curios să văd câți comisari vor gira acest Guvern cu prezența lor. Comisia Europeană va fi, instituțional, obligată să lucreze cu acest Guvern. Și mi-e teamă că acest Guvern va încerca să folosească în propriul interes această nevoie instituțională a Comisiei. Adică, dacă Guvernul va fi invitat la Bruxelles pentru o ședință cu colegiul comisarilor, așa cum este invitat fiecare Guvern care deține Președinția semestrială, mi-e teamă că doamna Dăncilă va spune „iată, Europa ne apreciază, ne iubește”, cum a spus și despre poporul român în plenul Parlamentului European. Și mi-e teamă că va încerca să folosească Președinția și fotografiile cu liderii europeni pentru a legitima măsuri pe care acum le planifică, împotriva interesului poporului român și care nu sunt cerute de români.

Se discută despre oportunitatea sancționării României, prin raportul Parlamentului European.

Sancționarea României nu este nicicând oportună, dar faptul că România este pe agenda Parlamentului European este un semn clar că Uniunea înțelege situația din România, că Uniunea estimează că măsurile luate de acest Guvern merg împotriva valorilor europene. Părerea nu este una politică, ci urmare a analizării inițiativelor legislative adoptate în România de către experți obiectivi ai Comisiei Europene, ca urmare a opiniei Comisiei de la Veneția. Atât în opinia preliminară cât și în cea consolidată s-a ajuns la concluzia că în România justiția este în pericol, că se încearcă politizarea justiției prin extinderea rolului ministrului în numirea și demiterea procurorilor și a judecătorilor.

Uniunea Europeană înțelege ce se întâmplă în România și este nevoie de o distincție foarte clară între poporul român care vrea valori europene și politicienii care vor să slăbească aceste valori și vor instituții slabe, la cheremul lor. Nu vreau o sancționare generalizată a României ca urmare a greșelilor făcute de unii politicieni, vreau ca Europa să îi arate cu degetul și să-i corecteze pe politicienii care greșesc. E regretabil că în pragul Președinției suntem conduși de un Guvern care ne plasează în afara Uniunii, un Guvern izolat în Uniune.

Și, totuși, de unde optimismul Președintelui, care le-a transmis eurodeputaților că autoritățile de la București vor îndeplini cu succes misiunea europeană?

Cum am spus, e justificat să fim optimiști în privința poporului român.

Dar nu poporul e la guvernare!

În ceea ce o privește pe Viorica Dăncilă, nu pot să fiu optimist. Trebuie să evaluăm acest Guvern în funcție de rezultate. Dacă în următoarele săptămâni acest Guvern vine cu priorități corecte pentru Președinția română a Consiliului UE, atunci voi avea și eu motive de optimism. Până în acest moment, acest Guvern nu și-a prezentat prioritățile și nu a dovedit că este capabil să gestioneze marile teme europene și nici să pună teme românești pe agenda europeană, nu a dovedit că este credibil, nu a dovedit că este competent, nu mi-a inspirat încredere că reușește în niște negocieri viitoare pe bugetul Uniunii Europene să se impună.

Nu cred că doamna Dăncilă poate negocia de la egal la egal cu Angela Merkel. Nu cred că miniștrii Cabinetului Dăncilă – Daea, Carmen Dan, Orlando Teodorovici, Olguța Vasilescu – sunt capabili să conducă reuniuni ministeriale la nivel european. Trebuie să vedem dacă au de gând să guverneze Uniunea Europeană pe agenda corectă. Dacă au de gând să o guverneze pe agenda infractorului recidivist Liviu Dragnea cu dublu limbaj, cum au făcut-o în ultimele săptămâni, atunci această Președinție va fi un eșec, din păcate.

Ce înseamnă, de fapt, să conduci reuniunile ministeriale?

În 2017 am negociat, ca raportor general al Parlamentului European, tot bugetul Uniunii Europene pe anul 2018 – în prima parte a anului cu Președinția malteză a Uniunii și, în a doua parte, cu cea estoniană. Estonia a deținut pentru prima oară, ca și România, Președinția. Este un stat mic, al cărui Minister de Externe are mai puțini diplomați decât cele din Franța. Marea Britanie sau Germania. La fel, fiecare minister are mai puțin experți decât ministerul unui stat mare. Toată lumea a înțeles că Estonia trebuie să fie ajutată. Și pentru că premierul Jüri Ratas – al cărui nume doamna Dăncilă l-a uitat – și Guvernul Estoniei au dovedit bună credință și că doresc să conducă Europa timp de șase luni pentru binele tuturor, această Președinție a fost ajutată. În afara Președinției estoniene am discutat bilateral, direct, cu statele membre, mai ales cu statele mari – am negociat la Berlin, am negociat cu francezii, cu italienii.

Ce riscăm? Vom fi o Președinție slabă, dacă nu avem priorități clare. Și, mai ales, vom fi o președinție slabă dacă nu avem un prim ministru capabil să dea direcția, să fie credibil și competent și în stare să ridice la nivel de prim miniștri negocierile eventual împotmolite la nivelul diverselor ministere, pentru a discuta dosarele grele cu omologii care te respectă și cu care poți vorbi direct limbi străine, căci vorbești engleză, franceză, spaniol. Agenda va fi făcută de funcționarii Consilului, care sunt aici de zeci de ani și vor continua să fie și în următorii zeci de ani. Aș prefera să nu ajungem în acest scenariu. Aș prefera să dăm dovadă că suntem lideri. Aș prefera ca toată lumea să știe că ne aflăm în Președinția română a Uniunii Europene iar deciziile privind Europa să fie discutate în primul rând cu Guvernul României. Nu vreau să dăm un Guvern pe care Europa va trebui să îl ocolească și să îl trateze minim, cât e nevoie de formal.

Ce am putea rata, de exemplu, în bugetul multianual dacă nu vom avea negociator bun și președinte de consiliu munisterial potrivit?

Vom rata miliarde de euro și aici eșecul va fi cuantificabil. Îl vor resimți fermierii români, comunele din România, studenții care așteaptă burse Erasmus, cercetătorii români. În momentul de față, Comisia a făcut o propunere de buget pentru următorii șapte ani iar României i-a propus aceeași sumă de bani pentru plăți directe în agricultură ca și până acum. Ne-a propus fonduri structurale și de coeziune plus 8%, pentru că încă nu ne-am construit autostrăzile, liniile ferate de mare viteză, Dunărea nu este pe deplin navigabilă și nu suntem eficienți energetic.

Dar în timp ce nouă ni se dă mai mult, altor state li s-a propus mai puțin – Ungariei și Poloniei, minus 23-24%, fiindcă ei și-au construit autostrăzile și nu mai au nevoie de aceleași fonduri. Aceasta este propunerea Comisiei. Dar urmează negocieri între statele membre și vor fi foarte dure. Ungaria și Polonia nu se vor da mulțumite cu aceste reduceri.

De capacitatea prim ministrului Guvernului României va depinde dacă în următorii șapte ani România va primi 27 de miliarde de euro fonduri comunitare sau 22 sau 32. În momentul în care deții Președinția Consiliului ești mai mult ascultat decât de obicei. E mai ușor să ajungi la un acord favorabil. În momentul de față, Guvernul României nu face nimic pentru a conduce spre succes aceste negocieri pe tema bugetului multianual.

Ar trebui să pună bugetul multianual al Uniunii pe agenda Președinției și să încercăm să definitivăm cât mai mult din el în aceste șase luni, fiindcă probabilitatea de a avea un acord favorabil e mult mai mare cât timp ne aflăm în capul mesei. Mi-e teamă că vom pierde oportunitatea, bugetul va fi negociat dur, după mandatul românesc și nu cred că Viorica Dăncilă va reuși să se impună față de premierii Poloniei, Ungariei sau ai altor state.

Ce alte negocieri importante sunt relevante în aceste șase luni?

Înainte de alegerile europene va avea loc finalizarea negocierilor privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Interesul nostru este foarte clar: să existe un acord de ieșire, căci doar astfel sunt securizate drepturile celor 411.000 de cetățeni români care trăiesc în Marea Britanie. Acest lucru va trebui negociat chiar la începutul Președinției române. Dacă Marea Britanie iese fără vreun acord, nu știm ce va fi.

Cât de complicate vor fi alegerile europene? În ce măsură se vor discuta teme europene și nu va fi poluare populistă?

Cred că temele europene vor juca un rol mai mare în această campanie decât în trecut, pur și simplu fiindcă în ultimii ani Europa a fost lovită de două mari crize, cea economică și, apoi, cea a migrației și a refugiaților. Oamenii au așteptări de la Uniunea Europeană. Și Uniunea Europeană va trebui să arate în următorii ani că are soluții, mai ales în aceste două domenii prioritate, securitatea și prosperitatea. Există riscul să fie aduse în dezbatere și teme naționale. Vom avea discursul poluat de către populiștii naționaliști.

Acești politicieni nu au soluții la problemele cu care oamenii se confruntă. Peste tot unde au avut un cuvânt de spus în mersul țărilor lor a fost rău pentru oameni. Au scos Marea Britanie din Uniunea Europeană. Vedem acum că Marea Britanie a ajuns să aibă una dintre cele mai mici rate de creștere din grupul celor șapte state puternic industrializate. În Marea Britanie nu se mai investește iar investitorii se întorc pe continent. Lira a pierdut din valoare în raport cu euro. Lucrurile nu merg bine și va fi și mai rău în momentul în care vor părăsi, în 2019, Uniunea.

Populiștii nu au soluții. Am văzut-o și în Grecia, unde populistul vesel de stânga Alexis Tzipras a făcut un referendum legat de ieșirea din zona euro doar pentru a afla apoi cât de mari ar fi costurile. A acceptat apoi să rămână în zona euro după ce, însă, în 2015, a reușit să bage Grecia într-o nouă criză: în locul prognozatei creșeteri cu 2%, a încheiat anul cu o recesiune de 2,5%.

Va trebui să le spunem oamenilor adevărul: populiștii nu au soluții, spun în campanii multe lucruri neadevărate și sunt un risc pentru modul nostru de viață. Și trebuie să le spunem oamenilor că izolarea, așa cum vor naționaliștii întorși cu fața spre trecut, nu poate fi o soluție în Europa anului 2019. Gardurile și zidurile nu sunt o soluție. Am văzut asta în trecut, o știm din cartea de istorie. Izolarea duce la sărăcie materială și intelectuală. Trebuie să le spunem oamenilor că Europa este soluția, o Europă îmbunătățită, modernizată și reformată.