Sfârşitul universităţii de la Budapesta, fondate de Soros?

Central European University (CEU) este sinonimă cu tot ce pare periclitat în Ungaria condusă de guvernul FIDESZ: educaţie liberă, libertate de opinie, transparenţă şi relaţii internaţionale. Acum însă, zilele existenţei sale la Budapesta ar putea fi numărate. Marţi, Parlamentul ungar a votat o lege care pune condiţii noi pentru existenţa unor universităţi internaţionale în ţară. Iar CEU, o entitate privată ungaro-americană, nu îndeplineşte acele condiţii.

Concret este vorba de două prevederi. Mai întâi, universităţile străine active în Ungaria trebuie să aibă un campus propriu în ţara de origine. În al doilea rând, noua lege îngrădeşte drepturile unor astfel de universităţi străine lipsite de campus propriu în ţara de origine, de a acorda diplome recunoscute de Ungaria.

Atac la adresa ştiinţei

Aceste prevederi lovesc într-o singură universitate, anume CEU. Probabil că aceasta a şi fost intenţia premierului Viktor Orban. El a declarat în repetate rânduri că vrea să alunge din ţară universitatea în cauză. Într-un interviu el a calificat practicile CEU drept "înşelătorie". Faptul că universitatea eliberează diplome valabile atât în SUA cât şi în Ungaria este un "privilegiu inechitabil" în raport cu universităţile ungare, a subliniat Orban.

Zsolt Enyedi, politolog în cadrul CEU susţine însă că această acuzaţie este falsă. Pentru DW el a explicat: "Noi suntem o universitate americano-ungară, care îmbină două sisteme de educaţie şi care îndeplineşte atât criteriile americane cât şi pe cele ungare". Şi rectorul CEU, Michael Ignatieff, a declarat răspicat: "Legea ne vizează direct şi ne discriminează. Este un atac inacceptabil asupra libertăţii academice".

Martin Brusi este politolog în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi expert în domeniul evoluţiilor politice din Europa de Est. În Ungaria el vede libertatea ştiinţei în pericol. El crede că noua lege este însă reprezentativă pentru politica partidului de guvernământ FIDESZ, "care este îndreptată împotriva tuturor organizaţiilor independente".

Supravegherea sistemului de educaţie, îngrădirea libertăţii presei, oprimarea ONG-urilor - acestea sunt măsuri cu ajutorul cărora Orban înaintează pe calea spre "democraţia iliberală". Deja în 2014, Orban a descris viziunea sa privind o nouă formă statală, care nu respinge valorile liberale, dar care nici nu le priveşte ca fiind esenţiale.

De la prieten la inamic de stat

O ţintă binevenită este şi miliardarul american George Soros, care a fondat CEU la Budapesta în 1992. Soros intenţiona să stimuleze cu ajutorul ei răspândirea ideilor liberale şi democrate în fostul bloc comunist. La început a fost primit cu uşile deschise. Şi numeroşi politicieni din Ungaria, Polonia sau România au studiat la CEU. Inclusiv Viktor Orban.

Dar în decursul ultimilor ani, Soros, născut în Ungaria, a devenit din prieten un duşman al statului ungar. Orban îl acuză pe Soros că subminează statul naţional la nivel global şi vrea să impună în Ungaria idei complet străine cum ar fi multiculturalismul sau neoliberalismul. Chiar şi "valul de imigraţie" ar fi fost în opinia sa pus la cale de Soros. În ciuda conotaţiilor antisemite şi conspiraţioniste, aceste afirmaţii sunt ţinute în picioare de politicieni de rang înalt şi de mass media fidele guvernului.

Gyula Molnár, liderul socialiştilor ungari, a comentat cele mai recente mutări ale guvernului în următorii termeni: "Se lucrează intens la identificarea unui adversar, care să distragă atenţia de la problemele reale ale Ungariei: Sănătate, educaţie, sărăcie."

Ciudat este următorul aspect: George Soros este într-adevăr bogat, dar nu dispune nici de mijloace financiare şi nici de pârghii politice suficiente pentru a periclita la modul serios guvernul Orban. Dar el dispune de următorul mijloc, descris de Brusi, politologul german, în următorii termeni: "El finanţează existenţa unor oameni de ştiinţă şi intelectuali, care se implică pentru idei democratice". Astfel, el le oferă unor oameni posibilitatea de a lua parte la procesul politic.

În Ungaria, numeroşi oameni nu se dau bătuţi aşa uşor în aceste zile. Mii de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva noii legi, care va duce la închiderea CEU. Protestatarii sunt sprijiniţi de oameni de ştiinţă, activişti ai drepturilor omului şi politicieni din toată lumea, care iniţiază petiţii şi îşi anunţă public dezacordul. Situaţia din Ungaria se află şi pe ordinea de zi a instituţiilor de la Bruxelles. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a anunţat că CEU se va afla în focus săptămâna viitoare.

Dacă CEU va fi într-adevăr silită în cele din urmă să părăsească Ungaria, ea s-ar muta într-o altă ţară europeană. Oferte în acest sens au fost făcute deja de capitalele Austriei şi Cehiei.

Nina Niebergall