Vom avea o strategie de recuperare a banilor dispăruți

Dispariţia miliardului de dolari prin acele trei bănci lichidate a discreditat guvernarea, a dezamăgit partenerii de dezvoltare, a descurajat investitorii şi a sărăcit pe termen lung cetăţenii. Acum, sub presiunea societăţii civile şi a comunităţii internaţionale, autorităţile încearcă să recupereze banii sustraşi, să genereze reforme pentru a însănătoşi sectorul financiar bancar naţional şi a restabili încrederea cetăţenilor în sistem. Despre efortul Băncii Naţionale a Moldovei în acest proces, DW a discutat în exclusivitate cu Sergiu Cioclea, guvernatorul BNM.

DW: A trecut mai mult de jumătate de an de la învestirea Dvs. în funcția de guvernator al BNM. Ce ați reușit să faceți ca să stabilizați sistemul bancar din R. Moldova?

Sergiu Cioclea: În primul rând, ceea ce vedem acum este rezultatul muncii echipelor BNM și până la venirea mea în funcție, deoarece acțiunea, mai ales în politica monetară, nu are efect imediat, acesta se realizează peste un anumit timp. Cu toate acestea, aș dori să menționez că 2016 a fost un an de stabilizare, inflația scăzând foarte rapid – de la peste 13% la mai puțin de 3% în prezent. De asemenea, cursul leului s-a stabilizat. Acest lucru ne-a permis să normalizăm și politica monetară, rata de bază coborând de la 19,5% la 9%. Astfel, pot să afirm că toate acestea au un efect asupra sistemului bancar, deoarece permit să stabilizeze atât sistemul bancar, cât și mediul de afaceri.

Pentru a consolida sistemul bancar din țară noi am întreprins în acest an un efort sistemic de reformare, care s-a regăsit în programul pe care l-am încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Aș putea spune că acest eveniment este cel mai important atunci când vorbim despre viitorul sistemului bancar. Astfel, dacă reușim să facem tot ceea ce ne-am propus în acest an și în anul viitor, atunci acești ani vor fi de cotitură, iar în rezultat vom avea un sistem bancar mult mai solid, mult mai dinamic și mult mai aproape de clienți, de fiecare cetățean al țării.

DW: Furturile din sistemul bancar au scandalizat atât societatea de la Chișinău, cât și partenerii externi. Mulți au dat vina inclusiv pe ineficiența BNM. În ce etapă se află recuperarea banilor dispăruți din sistem? Ce face BNM în acest sens? Cât de mult v-au ajutat rapoartele Kroll?

S.C.: În această perioadă de recuperare a banilor, BNM are două funcții principale. Prima este să asigure că ancheta Kroll se desfășoară optim. În acest sens, noi am furnizat toate materialele de care aveau ei nevoie pentru a lucra. Totodată, facem un efort de a ajuta Kroll în cooperarea cu țările străine. După cum cunoașteți, în pofida faptului că am avut o cooperare bună cu Letonia sau Estonia, în unele țări am obținut mai greu informația privind circulația banilor dispăruți din sistemul bancar din R. Moldova. În februarie 2017 așteptăm din partea lor următoarea notă informativă. Tot atunci vom putea trage niște concluzii când se va putea veni cu o strategie de recuperare a banilor. Sperăm că aceasta se va întâmpla în prima jumătate a anului viitor și vom putea iniția, eventual, procese judiciare în altă parte pentru a recupera banii.

O altă funcție a noastră este să supraveghem lichidarea celor trei bănci implicate în frauda bancară. Aici pot spune că lichidatorii acestor bănci continuă procesul de vânzare a activelor, care pot fi vândute și valorificate. Pentru început au fost angajați evaluatori independenți care au estimat aceste active la aproximativ 1,5 miliarde lei. La momentul actual a fost recuperată mai puțin de jumătate din această sumă, aproximativ 650 de milioane de lei moldovenești. Dar procesul continuă, iar scopul nostru este ca acesta să fie cât mai transparent și să asigure maximizarea sumelor recuperate.

DW: Ne putem aștepta ca aceste trei bănci (Moldova Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank) despre care ați vorbit mai sus să repete soarta băncilor lichidate? Pot afecta din nou sistemul bancar?

S.C.: Nu, categoric. Aceste trei bănci plasate în supraveghere specială tocmai au ca scop îmbunătățirea situației și supravegherea a fost o măsură preventivă. În momentul când a fost instituită supravegherea specială, băncile au angajat auditori independenți care au făcut un diagnostic. S-au identificat un șir de probleme, care au fost la baza  planurilor de acțiune pentru a fi rezolvate.

Astăzi, urmărim progresul acestor planuri de remediere, care sunt monitorizate atât de experții BNM, cât și de cei internaționali. Unele din bănci progresează destul de rapid și, dacă vor satisface toate condițiile pe care le-am impus, aceste bănci vor putea funcționa în regim normal și fără supraveghere specială deja de anul viitor.

Trebuie să menționez că toate băncile respectă indicatorii prudențiali și nu prezintă astăzi nici un risc pentru sistem, cu atât mai mult că supravegherea specială are menirea de a îmbunătăți situația și a asigura deponenții că totul este sub control.

DW: Știm că BNM a impus acestor trei bănci să-şi scoată acțiunile la vânzare. Care este probabilitatea că vom găsi acționari curați, care vor dori să vină pe piața din RM? Întreb aceasta pentru că imaginea țării a avut de suferit din cauza schemelor dubioase din sistem.

S.C.: Este adevărat că în două din aceste bănci avem proceduri inițiate de a vinde pachete substanțiale de acțiuni – 41% la Moldova Agroindbank și mai mult de 63% la Moldindconbank. Este un proces care depinde nu numai de ofertă, dar și de cerere, și această cerere depinde parțial de imaginea investițională a R. Moldova, precum și de fenomenele din sectorul bancar european. După cum cunoașteți, astăzi acesta din urmă nu trece prin cele mai ușoare momente, fiind afectat de mai multe crize, cum ar fi cea a creditelor neperformante sau a monedei Euro. Astfel, trebuie să depunem un efort mai mare decât de obicei pentru a convinge investitorii să vină la noi. În acest sens, acordul cu FMI are un efect colosal de a convinge potențialii investitori că este momentul potrivit de a investi, că lucrurile se mișcă în direcția bună și că există un potențial de îmbunătățire cu efect benefic pentru investițiile lor în sectorul bancar moldovenesc.

Avem deja discuții cu unii investitori potențiali. Sperăm să vedem primele semne în cazul „Moldova-Agroindbank”, dar avem deja expresii de interes, cu părere de rău, încă neformale, si referitor la „Moldindconbank”. Vom depune toate eforturile pentru a ne asigura ca acest proces să ajungă la bun sfârșit pentru a atrage în următoarele 12-18 luni investitori strategici noi, curați, cu experiență.

DW: După o pauză lungă, autoritățile au reușit semnarea unui nou memorandum cu FMI. Cunoaștem că FMI impune și BNM implementarea unor acțiuni, cum ar fi evaluarea tuturor băncilor. Care sunt progresele? Va reuși BNM să îndeplinească toate acțiunile planificate pentru a avea o continuitate în relaţia cu FMI?

S.C.: Vreau să fac un mic comentariu. FMI nu ne-a impus nimic, ci este un angajament al nostru și dacă nu aș fi fost convins că este benefic, justificat și realizabil, nu aș fi semnat niciodată acest acord. Totodată, este adevărat că acest acord ne propune să rezolvăm problemele in mod sistemic. Vom face în toate băncile moldovenești controale, nu numai la nivel de acționariat, ci și la calitatea activelor. Dar, în mod special vom controla dacă băncile nu sunt implicate în finanțarea părților afiliate. Este de fapt cea mai mare problemă în regiune și vrem să evităm această practică în R. Moldova.

Deci, dacă reușim implementarea acestui program cu FMI şi sunt convins că vom reuși, anul viitor va fi unul de cotitură. Totuși recunosc că este un program complex și ambițios. Următoarea etapă de verificare a progreselor din partea FMI va fi în februarie 2017 și sperăm să trecem această etapă cu succes.

DW: Creditele din RM rămân în continuare scumpe. Planifică BNM să micșoreze rata politicii monetare?

S.C.: În primul rând, politica monetară a BNM nu are drept scop în sine ca creditele să fie mai ieftine pentru agenții economici. Acesta este un efect al politicii monetare. În acest sens, totul depinde de viteza de transmitere a deciziilor noastre în sistemul comercial. De exemplu, de la începutul acestui an, când am micșorat rata cu 10 puncte procentuale, a scăzut și rata comercială de la 15-16% la 13%. De ce se întâmplă aceasta? Creditele comerciale sunt influențate de rata de bază doar sub aspectul costului de refinanțare a băncilor. Băncile au alte costuri și deseori compensează prin marja lor lipsa altor venituri clasice ale băncilor sau riscurile cu care se confruntă. Astfel, dacă clienții lor au un risc sporit, și este adevărat că după o criză mulți agenți economici prezintă un profil de risc superior, acesta se exprimă în prețul creditelor.

Cu toate acestea, normalizarea politicii monetare va favoriza desigur micșorarea ratelor, atât pe partea de depuneri, cât și pe cea a creditelor. Dar este important să existe cerere de credite noi. Astăzi sistemul este foarte lichid, iar foarte multe active ale băncilor nu sunt credite, ci bani sau hârtii de valoare. Este crucial să avem o cerere de credite și pentru asta agenții economici trebuie să creadă în ziua de mâine, iar această stabilizare financiară și economică să se transforme în proiecte investiționale, care va duce la o sporire a creditelor, dar și la o micșorare a ratei dobânzii.

DW: Cum va fi anul 2017 pentru sistemul bancar din țară? Va fi unul ușor sau problematic în continuare? Care va fi rata inflației?

S.C.: Activitatea BNM are două dimensiuni. Prima este politica monetară și lupta cu inflația. A doua este supravegherea sistemului bancar. Pe plan monetar, în anul care vine am identificat unele riscuri inflaționiste. Din acest motiv am oprit procesul de micșorare a ratei de bază la 9%, pentru a evalua aceste riscuri și a nu ne pomeni în situația că am pornit un nou proces inflaționist. Deci, vom fi foarte prudenți, la următoarea decizie pe plan monetar vom evalua toate riscurile. Este cert că în anul viitor vom reveni în coridorul de 5% ± 1,5 puncte procentuale, Acum suntem sub limita de jos, iar în unul din scenarii avem o mică depășire a limitei de sus. Pe ansamblu însă, anul viitor inflația va evolua în acest coridor.

Dacă e să vorbim despre sistemul bancar, atunci cred că vom avea o îmbunătățire notabilă a situației, deoarece vom realiza planurile de acțiuni la cele trei bănci sistemice și vom trece la băncile mai mici. Va fi un an important atât pentru BNM, cât și pentru băncile comerciale, care actualmente sunt sub o mare presiune de a asimila și a implementa foarte multe schimbări legislative prevăzute de acordul cu FMI și cel de Asociere cu UE. Este de fapt un Big Bang legislativ și îmi dau seama că nu este astăzi ușor să fii directorul unei bănci comerciale din R. Moldova. Dar sunt convins că sunt schimbări necesare, de care va depinde îmbunătățirea structurală și durabilă a sectorului. Dacă reușim să le facem pe toate, anul viitor va fi cu adevărat unul de transformare a sectorului bancar.