1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Serbia - noul mediator în conflictul ucrainean?

Namanja Rujevic, Claudia Stefan1 ianuarie 2015

La 1 ianuarie, Serbia preia preşedinţia prin rotaţie a OSCE. Prioritatea ţării aflată în 2015 la conducerea organizaţiei este soluţionarea conflictului ucrainean.

https://p.dw.com/p/1ECHL
Imagine: picture-alliance/dpa

Modestia n-a fost niciodată o caracteristică a clasei politice din Serbia. Şi la preluarea preşedinţiei Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Belgradul anunţă planuri mari.

Preconizata conferinţă cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la încheierea Actului Final de la Helsinki este văzută ca o oportunitate ideală a Serbiei de a-şi lustrui imaginea. Totodată se speră că liderii SUA şi Rusiei, Barack Obama şi Vladimir Putin, aşteptaţi la conferinţă, ar fi cu un pas mai aproape de găsirea unei soluţii în conflictul ucrainean.

"Mediatorul onest"

Planurile şi speranţele Belgradului se bazează pe actuala poziţie a ţării în raport cu fostul bloc sovietic şi cu occidentul. În calitatea sa de stat candidat la aderare, Serbia are un curs pro-european. Pe de altă parte, conducerea de la Belgrad se străduieşte să păstreze, chiar să consolideze, tradiţionala relaţie cu Rusia.

Serbia nu a îngroşat rândurile ţărilor europene care susţin sancţiunile impuse Rusiei. La cea mai recentă vizită a preşedintelui Putin la Belgrad, sârbii au organizat o paradă militară impresionantă, ba chiar militarii din cele două ţări au făcut instrucţie împreună. Relaţia Serbiei cu cele două părţi ar putea constitui un avantaj în găsirea unei soluţii pentru criza ucraineană.

Militärparade in Belgrad 16.10.2014
Parada militara de la Belgrad, octombrie 2014Imagine: Reuters/Marko Djurica

"Serbia îndeplineşte criteriile pentru a-şi asuma rolul de mediator onest în această criză" afirmă secretarul general al OSCE, Lamberto Zannier. Un mediator neutru s-ar ciocni de probleme din ambele părţi, deci numai aşa ar putea funcţiona - mai crede Zannier.

Serbia este potrivită pentru a interveni în procesul de reconcliere între cele două părţi, confirmă, la rândul său, Dragan Simeunović - profesor la facultatea de Ştiinţe Politice din Belgrad. "Serbia nu numai că întreţine relaţii bune cu ambele părţi, ci - prin destrămarea sângeroasă a Iugoslaviei şi separarea fostei provincii Kosovo - a trăit experienţa prin care trece acum Ucraina." spune Simeunović.

Desigur, nu Serbia e ţara care va lua marile decizii, însă va putea contribui eficient la reinstaurarea păcii - adaugă profesorul sârb: "Viaţa, istoria şi basmele ne învaţă că, uneori, şi cei mici pot face ceva pentru cei mari."

O muncă titanică

Însă unii nu mai cred demult în basme: "Marile puteri europene, Franţa şi Germania, negociază direct cu Moscova şi n-au nevoie de niciun mediator", susţine Dušan Reljić, coordonatorul biroului din Bruxelles al Fundaţiei "Ştiinţă şi Politică".

"Ţările mici ca Serbia care au de luptat cu probleme în plan intern şi extern, cu greutăţi de natură economică, nu prea au cum să contribuie la reglementarea problemelor globale nici măcar dacă ajung la preşedinţia OSCE." mai spune Reljić.

Soluţionarea diplomatică a conflictului reprezintă o provocare căreia nici măcar statele mai puternice ca Serbia n-au prea reuşit să-i ţină piept până acum. Nici Moscova, nici Kiev-ul nu vor să cedeze în privinţa statutului peninsulei Crimeea şi a regiunilor afectate de lupte, Lugansk şi Doneţk.

Symbolbild Kalter Krieg Stimmung Nato und Russland Ukraine Konflikt
Imagine: picture alliance/AP Photo/Mindaugas Kulbis

"Fiecare consideră că dreptatea e de partea lui şi e convins că va învinge, iar acestea nu sunt deloc nişte premise bune în găsirea unei soluţii", adaugă politologul Dušan Reljić.

OSCE fără alternativă

Chiar dacă, până acum, OSCE n-a reuşit să se impună prin acţiuni cruciale, organizaţia este, totuşi, platforma ideală pentru dialogul dintre SUA, Europa şi Rusia - consideră Reljić: "Multă vreme, occidentul a permis transformarea organizaţiei într-un fel de şuetă diplomatică (...)", afirmă Dušan Reljić. Acum, însă, OSCE-ul pare marea şansă pentru revenirea la normalitate.

Toate părţile doresc soluţionarea pe cale diplomatică a crizei ucrainene. Însă şi OSCE simte prăpastia dintre retorică şi fapte. De un an încoace, organizaţia se bucură de sprijinul oficial al Ucrainei, Rusiei, Uniunii Europene şi SUA.

Şi, totuşi, la faţa locului, în estul Ucrainei, luptele continuă. Apelul repetat privind la încetarea focului a rămas fără ecou. "Nu putem forţa procesul de pace", este de părere secretarul general al OSCE, Lamberto Zannier. "OSCE poate să medieze, însă principalii actori vor trebui să pună punct ostilităţilor." Poate cu ajutorul Serbiei.