1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Serbia are, în sfârşit, preşedinte

Gerwald Herter / Cristian Ştefănescu28 iunie 2004

Serbiei i-au trebuit un şir de eşecuri şi o rectificare a legii electorale pentru a se căpătui, în cele din urmă, cu un preşedinte. Dacă până acum principala miză a fost aducerea electoratului la urne, de data aceasta, scrutinul prezidenţial s-a disputat în parametrii pur politici. Alegătorii i-au dat votul democratului Boris Tadic, chiar dacă, în primul tur, acesta se afla încă în urma contracandidatului său, Tomislav Nikolic,reprezentantul ultranaţionalistului Partid Radical.

https://p.dw.com/p/B1fO
Boris Tadic şi şampania învingătorului
Boris Tadic şi şampania învingătoruluiImagine: AP

În vreme ce învingătorul alegerilor, Boris Tadic, deschidea şampania şi se adresa Serbiei, vorbind despre modul în care înţelege el viitorul ţării, învinsul, Tomislav Nikolic, recunoştea înfrângerea, promiţând, în schimb, să câştige alegerile parlamentare. Până una alta, însă, Serbia dispune, acum, de cel mai bun tandem administrativ-politic posibil: preşedinte Boris Tadic – premier Vojslav Kostunica.

”Important este ca această ţară să nu renunţe la eforturile de integrare europeană, să nu renunţe la Parteneriatul pentru Pace şi nici la cooperarea regională” a declarat Tadic în prima sa ieşire publică după aflarea rezultatelor, completând: ”Nu este doar destinul acestei ţări, este şi dorinţa cetăţenilor ei – şi s-a văzut la alegeri”.

Rezultatul definitiv încă nu a fost dat publicităţii, însă, la balotaj, pentru Tadic au votat 53% dintre sârbi. Cu două săptămâni înainte, la primul tur al prezidenţialelor, se afla încă în urma lui Nikolic. În finală, toate partidele care au format, în trecut, alianţa anti-Miloşevic s-au grupat în spatele lui Tadic.

De acum începe, însă, munca. Una dificilă. Rata oficială a şomajului depăşeşte cota de 30%. În ultimele luni, de instabilitate politică, investitorii străini au ocolit Serbia. Dincolo de aspectele economice se află chestiuni de ordin politic având, desigur, şi ele, implicaţii în dezvoltarea economică. Statutul provinciei Kosovo nu este limpede – cea mai mare (de altfel) problemă a întregii regiuni. Tadic va trebui să se preocupe şi de îmbunătăţirea relaţiei cu vecinii. Rănile unui trecut nu foarte îndepărtat nu s-au vindecat.

”Serbia nu este mândră că, uneori, oameni au fost nevoiţi să-şi dea viaţa pentru idealurile anumitor politiceni. Sper ca niciodată să nu mai revină la putere ce ce poartă această responsabilitate şi care i-au alungat pe tineri din ţară”, a comentat Tadic, referindu-se la moştenirea Miloşevic.

Demnitarii comunitari au salutat succesul lui Tadic, considerat – nu doar pentru că din februarie conduce Partidul Democrat – succesorul de drept al lui Zoran Djindjic. Chris Patten, comisarul european pentru Politici Externe, apreciase, de altfel, înaintea turului secund al alegerilor, că există două căi pe care Serbia le poate urma: una duce spre Europa, cealaltă spre Belarus. Adică spre izolare.

Învinsul, Tomislav Nikolic, a intrat în cursa pentru Preşedinţie mizând pe cei nu puţini pentru care visul său – al unei Serbii Mari – este principal ideal politic. Despre care vorbeşte, de fapt, de la sine apartenenţa la Partidul Radical, condus de ultranaţionalistul Vojslav Seselj, unul dintre cei încarceraţi, alături de Slobodan Miloşevic, la Scheweningen. Şi, iată, 45% din jumătatea electoratului sârb prezentă ieri la urne, l-a votat. Pentru înfrângerea sa, Nikolic a găsit responsabili: presa sârbă şi internaţională: ”Au împrăştiat teamă. Părinţii şi-au făcut griji pentru copiii lor. I-au intimidat şi pe cei din grupurile etnice minoritare. Ne aşteaptă luni dificile până vom câştiga alegerile parlamentare”.

În fond, partidul lui Nikolic este, în urma alegerilor parlamentare de anul trecut, cea mai puternică formaţiune reprezentată în Legislativ. Cu toate acestea, nu a fost cooptată la guvernare. Este motivul pentru care Nikolic speră în organizarea de alegeri anticipate. Sigur, ca preşedinte, i-ar fi fost mai uşor să ajungă la acest obiectiv.

De data aceasta, însă, de sărbătorit a sărbătorit democratul Tadic.