1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Semne de întrebare după atentatul de la Reyhanli

Thomas Seibert / Ioachim Alexandru14 mai 2013

După detonarea mai multor automobile-capcană în oraşul turcesc Reyhanli de la graniţa cu Siria, există o sumedenie de speculaţii cu privire la posibilii atentatori.

https://p.dw.com/p/18XNB
Imagine: STR/AFP/Getty Images

Levent Tüzel este obişnuit să contrazică decizii ale guvernului turc. Iarna trecută, acest deputat independent de stânga s-a numărat printre politicienii care au protestat împotriva staţionării în Turcia a rachetelor Patriot aparţinând alianţei NATO. După atentatul de la Reyhanli, Tüzel s-a poziţionat din nou în tabăra adversarilor guvernului Erdogan. "Nu guvernul Siriei se află în spatele atacului", a scris el pe Twitter în timp ce vizita oraşul zguduit de detonaţii. "Oamenii de aici spun că responsabilă e Armata Liberă Siriană (principala forţă a rebelilor anti Assad n.r.)", a adăugat deputatul.

Opinia este împărtăşită şi de alţi politicieni ai opoziţiei. Hasan Akgöl, membru al formaţiunii de opoziţie CHP a pus întrebarea de ce nu s-a numărat între victime niciun sirian, deşi în oraş trăiesc 40.000 de refugiaţi din ţara vecină. În plus, el a cerut guvernului să explice de ce a interzis presei să relateze din Reyhanli. Akgöl, şi nu numai el, este sigur că astfel Ankara a vrut să împiedice relatări în care să se vorbească despre implicarea rebelilor sirieni.

Din perspectiva guvernului turc, aceste acuzaţii nu sunt decât bârfe iresponsabile. Premierul Recep Tayyip Erdogan a declarat la Ankara în faţa ziariştilor că există indicii demne de a fi luate în seamă, care atestă că ambele automobile capcană au fost detonate la Reyhanli de simpatizanţi ai guvernului de la Damasc. Opoziţia din Siria nu are nicio legătură cu atentatele, a mai afirmat Erdogan. În plus, premierul a confirmat ştirea apărută în presă, potrivit căreia atentatorii ar fi vrut să detoneze iniţial automobilele capcană în faţa sediului guvernului de la Ankara, dar că au renunţat din cauza masivului dispozitiv de pază desfăşurat în jurul clădirii. Alegerea oraşului Reyhanli a făcut aşadar parte dintr-un plan B.

Guvernul Erdogan este sigur că atacurile au fost comise de o grupare de stânga, la ordinele puterii de la Damasc, în scopul destabilizării Turciei. Între timp au fost arestaţi nouă suspecţi, dintre care unii ar fi mărturisit deja.

Controversa privind făptaşii reali de la Reyhanli, readuce în actualitate un conflict intern mai vechi legat de poziţia guvernului faţă de Siria. Executivul spune că, pe fundalul situaţiei din ţara vecină, nu a putut reacţiona altfel decât oferind sprijin opoziţiei siriene. Nu trebuie uitat că sirienii s-au refugiat cu sutele de mii din calea luptelor iar Turcia a trebuit să le deschidă o poartă de scăpare. "Ce, aţi fi vrut să-i închidem poarta în nas de exemplu unei femei care fuge de potenţiali violatori?", a întrebat ministrul de Externe turc, Ahmet Davutoglu.

Adversarii lui Erdogan subliniază în schimb că guvernul a aruncat Turcia în miezul conflcitului din Siria, prin decizia sa de a oferi sprijin  inamicilor lui Assad. Opoziţia siriană îşi poate ţine conferinţele la Istanbul, în vreme ce unităţi combatante ale rebelilor se mişcă nestingherite în regiuni de graniţă cum ar fi Reyhanli, aprovizionându-se cu armament şi ce le mai este de trebuinţă. Politicieni turci din opoziţie afirmă că rebelii sirieni se plimbau cu armele la vedere prin Reyhanli înainte de atentat, fără ca poliţia turcească să intervină.

Aceste divergenţe politice vor lua probabil amploare după baia de sânge din Reyhanli. Opoziţia din Turcia ştie că electoratul e sceptic cu privire la poziţia lui Erdogan faţă de Siria. Chiar dacă premierul este deosebit de popular în ansamblu, numai 28 la sută din alegători sprijină politica sa faţă de Siria, potrivit unui sondaj efectuat toamna trecută.