Se sting luminile pe Wall Street?

„Zi neagră pentru bănci”, titra marţi cotidianul berlinez Die Welt. Cu informaţii despre „Pierderi majore iscate de Falimentul Băncii Lehmann”, îşi întâmpină şi Frankfurter Allgemeine Zeitung cititorii. „Criza bancară americană are mari reverberaţii”, avertizează la rândul său, pe prima sa pagină, ediţia de azi a ziarului elveţian Neue Zuercher Zeitung. Iar lista supralicitărilor poate continua.

Analiştii conservatori salută în genere decizia ministerului american al finanţelor de a nu salva Banca fraţilor Lehmann cu banii contribuabililor. Die Welt bunăoară este de părere că „hotărârea autorităţilor din Washington semnalizează clar instituţiilor monetare care-şi riscă existenţa în mod uşuratic că nu se pot aştepta la o protecţie nelimitată din partea statului”.

Observatorii de stânga condamnă, dimpotrivă, ceea ce Frankfurter Rundschau afirmă a fi „un experiment mortal de periculos”, pe care americanii l-ar impune „restului lumii”. Potrivit ziarului, guvernul din Washington ar fi refuzat „din motive ideologice să mai salveze o bancă prin naţionalizare”.

Mannheimer Morgen revine pe terenul realităţilor şi scoate în evidenţă „utilitatea mecanismelor de autoepurare a pieţii. Intr-o criză financiară de asemenea proporţii numai poate avea sens să se procedeze la salvarea unor bănci falimentare prin fondurile colectate din impozite. Demersul necesar izbăvirii de catastrofă este”, prin urmare, potrivit ziarului german din Mannheim, „stabilizarea sistemului financiar, în aşa fel încât să nu fie atrase în vârtej şi băncile cât de cât sănătoase”.

Norbayrischer Kurier consideră că ne aflăm departe de apocalipsă. Sfârşitul lumii ar echivala, potrivit ziarului, cu o prăbuşirea a economiei financiare globale, generată de criza americană. Şi Westdeutsche Zeitung îşi manifestă optimismul. Ziarul subliniază că „pe Wall Street luminile nu se vor stinge” doar din pricina actualei acutizări a crizei financiare, „devreme ce mai există încă destule companii serioase. Ne trebuie însă autorităţi mai eficiente de control financiar”, reclamă cotidianul din Duesseldorf.

În fine, unii analişti germani îşi freacă mâinile de bucurie, nu doar pentru că instituţiile monetare din Republica Federală par să reziste bine cataclismului de peste ocean, ci şi pentru că unele bănci autohtone vor beneficia de oarecari avantaje în concurenţa cu americanii.

Analiştii mai acordă spaţii largi crizei ruso-georgiene şi reacţiilor europene la evenimentele din sudul Caucazului. Suedkurier din Konstanz deplânge pasivitatea UE, care, potrivit ziarului, „repetă şi în Caucaz ce poate ea să facă mai bine: şi-anume să se uite. Comunitatea dislocă 200 de observatori lipsiţi de arme ori de un mandat robust, spre a observa cum se retrag tancurile Rusiei”. Mare în toate acestea nu e decât neputinţa Europei, conchide cotidianul.

La stânga spectrului politic Wiesbadener Kurier consideră că structurile euro-atlantice ar fi pornit-o în aceiaşi zi în Caucaz pe căi disjuncte. În timp ce NATO ar miza pe „reînarmarea” georgienilor, şi deci pe „confruntare”, UE s-ar dedica „diplomaţiei şi reconstrucţiei civile” a Gruziei. Cotidianul critică virulent decizia şefului alianţei nordatlantice, Jaap de Hoop Scheffer, „de a înfiinţa o comisie militară comună cu Tbilisi şi mai cu seamă de a reanunţa preluarea Georgiei în planul de acţiune al NATO”, anticamera aderării la alianţă. Fiindcă, decizia ar brusca „ţări precum Germania, Franţa şi Spania, care continuă să refuze acest demers”. Ziarul îl demască pe Scheffer ca lacheu al unei „administraţii americane eşuate, pe cale de a fi înlocuită” şi manifestă simultan foarte multă înţelegere pentru Rusia, care s-ar simţi „pe drept cuvânt ameninţată de vecinătatea directă” cu pactul militar nordatlantic.