Se merge spre federalizare!

La întâlnirea avută marți, la Chișinău, cu premierul moldovean, Pavel Filip, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Grigori Karasin, a vorbit despre disponibilitatea țării sale „pentru consolidarea dialogului bilateral și dezvoltarea cooperării cu Republica Moldova”. Premierul Pavel Filip a menţionat că Republica Moldova pledează „pentru promovarea parteneriatului moldo-rus, bazat pe încredere şi respect reciproc”. El a spus că Moldova este interesată de intensificarea cooperării economice și impulsionarea schimburilor comerciale cu Federaţia Rusă. Cei doi oficiali au vorbit și despre soluționarea problemei transnistrene, fiind menționată importanţa negocierilor în formatul 5+2, dar „şi în alte formate”, pentru a asigura un proces eficient de soluţionare a problemelor cu care se confruntă oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Karasin vrea „dezghețarea” negocierilor

Grigori Karasin a vizitat și regiunea transnistreană unde s-a întâlnit cu șeful administrației separatiste pro-ruse de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk și cu pretinsul „ministru de externe” al autoproclamatei republici, Vitali Ignatiev. El i-a îndemnat pe cei doi exponenți ai regimului separatist să treacă „de la declarații la conlucrare directă între autoritățile de pe cele două maluri ale Nistrului”. Karasin a spus că trebuie să se renunțe „la această pasivitate”, iar negocierile în problema transnistreană trebuie să fie „dezghețate”: „Trebuie concentrate eforturile asupra transferării procesului de negocieri într-o direcție constructivă, pentru ca formatul recunoscut internațional „5+2” să funcționeze într-o atmosferă de respect reciproc și să aducă rezultate concrete. Nu este simplu, deoarece s-au acumulat destul de multe momente negative. E prea multă neîncredere”, a menționat Karasin.

De asemenea, el a chemat autoritățile de la Chișinău „să se gândească serios la stabilirea unui dialog direct și constructiv” cu ceea ce el a numit „conducerea Transnistriei”: „Părțile trebuie să discute probleme concrete, nu să facă schimb de opinii prin intermediul presei. A trecut era lozincilor propagandistice! Acum este necesară o atmosferă de lucru în relații”, a spus Karasin.

Demnitar moldovean curajos

În cadrul consultărilor interministeriale moldo-ruse, delegația Federației Ruse s-a simțit iritată de solicitarea ministrului adjunct de Externe al Republicii Moldova, Lilian Darii, privind necesitatea evacuării şi utilizării stocurilor de muniţii rusești de la Cobasna (regiunea transnistreană), retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea operațiunii de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional. Partea rusă a invocat necesitatea menţinerii unui dialog constructiv la diferite niveluri cu scopul de a identifica soluţii reciproc avantajoase pentru problemele de pe agenda bilaterală.

„Vizita diplomatului rus după o perioadă îndelungată în care oficialii de la Kremlin au ocolit Chişinăul este mai curând una de tatonare”, susține fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Ţăranu. „Înainte de vizita în Moldova, Karasin a menţionat că relaţia cu Chişinăul era îngreunată de faptul că aici nu exista o guvernare stabilă. Situaţia s-a schimbat, după părerea Moscovei şi atunci Karasin a venit ca să înţeleagă dacă Moscova ar putea să închege nişte proiecte de durată lungă sau medie cu Republica Moldova. În timpul apropiat, la Moscova, trebuie să meargă într-o vizită ministrul moldovean de Externe Andreo Galbur”, a menționat Țăranu la „Europa Liberă”. Potrivit lui, Moscova este acum cointeresată ca Chişinăul să nu creeze dificultăţi suplimentare pentru Transnistria, având în vedere situaţia economică și socială extrem de dificilă în care a nimerit zona separatistă.

Transnistria e în colaps

Autoritățile transnistrene au anunțat că restanțele la salarii în regiune au ajuns la 241,8 milioane de ruble (echivalentul a 21,7 milioane de dolari). Este vorba de 42 500 de oameni, majoritatea din sectorul bugetar, care nu și-au mai primit salariile de câteva luni. Salariul mediu în Transnistria constituie 3 732 de ruble transnistrene, echivalentul a 336 de dolari. Potrivit lui Evgheni Șevciuk, aproape jumătate din fondul de pensii nu are suport fiscal în regiunea transnistreană. „Avem probleme economice, cauzate în mare parte de faptul că „rmn” nu este recunoscută. Acestea influenţează exportul, transportul, atragerea investiţiilor etc.”, a menționat liderul separatist. Deficitul bugetar al „rmn” în 2016 a fost calculat la 195 milioane de dolari – enorm dacă raportăm la proporțiile geografice și economice ale regiunii.

Săptămâna aceasta, Evgheni Șevciuk a emis un decret prin care a obligat exportatorii transnistreni să vândă o parte (7%) din încasările în valută, pentru a amortiza efectele complicațiilor apărute pe piața valutară din regiune. Conform statisticilor oficiale de la Tiraspol, în primele trei luni ale anului curent, volumul comerţului exterior al regiunii separatiste s-a redus cu 27%.

Pe fundalul aprofundării sărăciei, a apărut temerea boicotării de către populație a „alegerilor prezidențiale” din Transnistria, programate pentru toamna acestui an. (Tot la toamnă urmează să aibă loc și alegerile prezidențiale în Republica Moldova). Pentru a evita eșuarea „scrutinului”, un grup de „deputați” din Sovietul Suprem de la Tiraspol („parlamentul” transnistrean) a elaborat un proiect privind reducerea ratei de participare la vot (pentru validare) de la 50% la 25%.

Dodon, miza pro-federalizare a Moscovei

Nu se știe deocamdată pe cine va miza Rusia la scrutinul „prezidențial” din Transnistria, dar analiștii politici din regiune susțin că Evgheni Șevciuk a reușit să dezamăgească Kremlinul. În schimb, este vizibil sprijinul pe care Rusia îl acordă liderului socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, care este un aprig susținător al proiectului rusesc de federalizare a Moldovei și care se pregătește să candideze, la toamnă, la funcția de președinte al Republicii Moldova. Ultimele reacții ale liderului socialiștilor denotă faptul că acesta își va construi strategia electorală pe mesajul anti-european și pro Uniune Vamală cu Rusia.

Analistul politic român, Dan Dungaciu, atenționează că în contextul debandadei teroriste care macină state precum Franţa sau Belgia, Rusia, în spatele paravanului retragerii militare parţiale din Siria, ar putea începe „o ofensivă diplomatică nemiloasă” împotriva Ucrainei, iar acest lucru va avea un impact enorm asupra Republicii Moldova: „Cred că Rusia îi va cere Ucrainei ca, în potențialul conflict înghețat din Donbas, să aplice din acordul de la Minsk prevederile care se refereau la dimensiunea politică a conflictului și nu pe cele care se refereau la dimensiunea militară. Ce vrea Rusia în Ucraina? Să o federalizeze! Pentru că nu mai poate să plătească, acum Donbasul e scos din zona politică, economică, financiară a Ucrainei. Kievul nu își mai plătește nimic în Donbas. Rusia nu își permite asta. Are Crimeea și atunci ce îi spune Kievului: «Asumați-vă Donbasul. Noi nu vrem să îl luăm. Dați prerogative politice Donbasului în așa fel încât partea să controleze întregul, adică să fie garanții de securitate și de politică externă prin care voi nu veți putea merge nici în NATO, nici în UE. Rezolvarea chestiunii politice înseamnă un statut de autonomie pentru Donbas (…) Am senzația că Rusia își va impune punctul de vedere și Ucraina va fi obligată să dea un statut care să federalizeze Ucraina”, a explicat Dan Dungaciu. În acest context, a adăugat el, „orice federalizare în Ucraina va da idei ca și soluționarea conflictului din Transnistria să se facă tot printr-o federalizare (…) Mi-e teamă că nu toți occidentalii se vor opune și cei care au puterea să se opună nu se vor opune. Și mi-e teamă că Republicii Moldova asta i se pregătește”, a conchis Dan Dungaciu.