1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Scutul antirachetă, Premiul Saharov şi Nobelul pentru Literatură

23 octombrie 2009

Vizita vicepreşedintelui american Joe Biden în Europa Centrală, Premiul Saharov acordat organizaţiei Memorial şi Nobelul pentru Literatură atribuit Hertei Müller – reţin atenţia presei.

https://p.dw.com/p/KDfm

În cele din urmă, Polonia s-a pronunţat totuşi în favoarea scutului antirachetă, varianta „light”, iar premierul Donald Tusk a declarat că planurile Washingtonului sunt interesante, necesare, Varşovia fiind dispusă să coopereze în mod corespunzător, rezultă din articolul publicat în DIE PRESSE.

Biden s-a folosit de ocazie şi pentru a dezminţi, într-un interviu acordat cotidianului RECZPOZPOLITA, zvonurile potrivit cărora Washingtonul ar fi stabilit înţelegeri cu Moscova care ar dezavantaja Europa Centrală.

De altfel, şi secretarul general al NATO, Anders Rasmussen, le-a administrat ţărilor din Europa Centrală pastile calmante, revendicînd, la reuniunea de la Bratislava, o consolidare a capacităţii defensive în estul continentului - remarcă DER STANDARD.

La Bucureşti, vicepreşedintele american, Joe Biden, a oferit asigurări gazdelor că NATO rămîne o alianţă prin care ne putem sprijini reciproc. De asemenea, scrie în continuare ziarul citat, conform declaraţiilor făcute de înaltul oaspete american, Moldova ar trebui integrată în structurile euro-atlantice. Articolul mai reţine opinia analiştilor, potrivit căreia Republica Moldova este un punct sensibil în relaţiile americano-ruse.

La rîndul lui, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG tematizează vizita vicepreşedintelui american la Bucureşti, reţinînd între altele şi o precizare făcută de Biden în cuprinsul unui interviu acordat cotidianului ROMÂNIA LIBERĂ, conform căreia rezultatul viitorului scrutin prezidenţial nu va afecta parteneriatul dintre Washington şi Bucureşti.

Deocamdată, România traversează o criză guvernamentală, aflată în situaţie de patt, relevă NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, oprindu-se şi asupra impactului nefavorabil pe care actuala situaţie l-ar putea avea asupra creditelor FMI. În timp ce parlamentul şi-a manifestat cu o mare majoritate preferinţa pentru Klaus Johannis ca nou şef al guvernului, preşedintele Băsescu l-a preferat pe Lucian Croitoru, argumentînd că expertul financiar ar fi cel care ar şti cum să aducă în România 2,5 miliarde de euro, scrie cotidianul elveţian, menţionînd că totuşi preferatul preşedintelui nu are şanse de a ajunge premier.

De ce nu are ex-premierul Tony Blair şanse de a ajunge preşedintele Uniunii Europene?Răspunsul dat de cotidianul LE FIGARO este cît se poate de surprinzător: În pofida tuturor argumentelor care pledează în favoarea lui, există unul care ar putea deveni motivul eşecului: Blair este prea strălucit pentru ca Uniunea Europeană să accepte să fie reprezentată de el. Ceea ce, altfel spus, ar însemna că cei 27 nu l-ar prea merita pe Blair.

Un Nobel pentru Pace merită, în schimb, de mai multă vreme, organizaţia non-guvernamentală rusă pentru drepturile omului, Memorial, este convinsă GAZETA WYBORCZA. Memorial a fost distinsă deocamdată cu premiul Saharov al Parlamentului European.

Cotidianul polonez relevă că există puţine organizaţii ai căror membri să nu-şi fi pierdut încrederea în Rusia, în tradiţiile ei umaniste, militînd pentru dăinuirea lor. Nu trebuie uitat că membrii organizaţiei Memorial au cerut condamnarea lui Stalin precum şi reabilitarea victimelor poloneze ale NKWD – scrie cotidianul citat, îndemînd Comitetul Nobel să aibă în sfîrşit curajul de a decerna organizaţiei Nobelul pentru Pace.

Un cerc se închide – este formula cu care FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, pe prima sa pagină, sub fotografia reprezentînd monumentul din Moscova care cinsteşte memoria victimelor Gulagului, consemnează decernarea premiului european Saharov organizaţiei Memorial, care păstrează vie memoria victimelor stalinismului.

Un Nobel împotriva amneziei, consideră redactorul şef al revistei CICERO în numărul pe noiembrie al publicaţiei premiul acordat Hertei Müller, scriitoarea germană originară din România.

Înalta distincţie nu constituie doar un noroc pentru literatura germană, el este o undă de şoc pentru conştiinţa noastră istorică. Fiindcă acest premiu ne ţine nouă, europenilor, oglinda în faţă, avertizîndu-ne: încetaţi odată să mai bagatelizaţi fărădelegile comise în numele socialismului! Marele premiu încredinţat acestei femei mărunte şi reţinute ne face să privim altfel trecutul însîngerat al erei comuniste.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Ovidiu Suciu