Scumpirea carburanților amenință agricultura în Moldova

Potrivit ministrului Andrian Gavriliță, produsele petroliere au o pondere majoră în coșul de consum al populației și influențează direct indicele prețurilor de consum. Ministrul a precizat că impactul nu se va opri la prețul carburanților, ci va afecta și alte sectoare ale economiei. Domeniul transporturilor se numără printre cele mai vulnerabile, resimțind rapid și vizibil creșterea prețului. Autoritățile analizează măsuri de sprijin, inclusiv pentru transportul public, pentru a reduce efectele scumpirii hidrocarburilor.

Pentru a înțelege mai bine la ce impact economic și social ar trebui să ne așteptăm, am discutat cu expertul economic Marin Gospodarenco.

DW: Având în vedere evoluția actuală a pieței internaționale a petrolului și crizele din regiune, spuneți-ne la ce efecte ar trebui să ne așteptăm în Moldova? Vedem că benzina și motorina se scumpesc zilnic. Până la cât ar putea ajunge litrul acestor hidrocarburi?

Marin Gospodarenco: În acest moment, benzina costă 27,56 lei, iar motorina 28,02 lei. Dacă barilul de petrol se va menține la 100 de dolari, prețurile locale vor rămâne aproximativ la acest nivel. În cazul în care prețul barilului va trece de 110 dolari, benzina ar putea ajunge la 28–29 lei, iar motorina la 29–30 lei. Dacă barilul va ajunge la 120 de dolari, motorina ar putea trece de 30 de lei, iar benzina de 28–29 lei. Cam acestea ar fi calculele.

Pentru prima dată motorina e mai scumpă ca benzina? Cum se explică asta?

Motorina are o cerere foarte mare la nivel mondial, deoarece de ea depind agricultura, transporturile, logistica și diverse servicii, inclusiv taxiurile. Acest aspect nu trebuie ignorat, deoarece influențează direct prețul motorinei. În special, cererea este foarte ridicată în agricultură, iar companiile industriale mari folosesc și ele motorină, costurile de producție fiind incluse în preț. Cererea pentru benzină este mai mică. Și oferta de motorină a fost mai redusă. Cererea a depășit oferta, ceea ce a condus la creșterea prețului motorinei. Deci, vorbim de mecanismele economiei libere, bazate pe raportul între cerere și ofertă, așa cum se întâmplă în mod obișnuit pe piață.

Scumpirea carburanților afectează masiv numeroase sectoare

Care ar fi impactul scumpirii petrolului asupra prețului la alte mărfuri și servicii?

Impactul este unul direct pentru întreprinderile noastre. În agricultură, inputurile de motorină sunt mai scumpe, iar produsul final, fie că este vorba de cereale, legume sau alte produse, va fi mai scump. De asemenea, serviciile prestate de curieri, taxiuri și logistică, adică modul în care marfa ajunge în magazine, sunt direct afectate de aceste costuri. Dacă motorina și benzina se scumpesc, prețurile mărfurilor pe raft vor crește. Pe de o parte, agenții economici pot amortiza parțial aceste creșteri, minimizând marja de profit... Pe de altă parte, pot transfera costurile către consumatori, ceea ce duce la majorarea prețurilor în magazine.

În Republica Moldova însă, tendința este diferită: prețurile cresc odată cu petrolul, dar nu scad proporțional atunci când cotațiile internaționale scad la 70 sau 60 de dolari barilul. Astfel, agenții economici mențin marjele la niveluri maxime, fără a respecta raportul real dintre cerere și ofertă. De aceea, intervenția statului este esențială, prin Consiliul Concurenței și alte instituții. Din păcate, Consiliul Concurenței stă realmente cu mâinile legate. În Uniunea Europeană, Consiliul Concurenței este una dintre instituțiile fundamentale, fiind responsabil de modul în care funcționează economia de piață într-un stat de drept.

Care sectoare ale economiei moldovenești ar putea fi cele mai afectate de o scumpire prelungită a petrolului?

Agricultura, serviciile și transportul de pasageri, în special în zonele rurale care depind de legături către centrele locale și raionale, vor fi cele mai afectate. Prețurile vor crește la fiecare cursă sau serviciu, în funcție de deciziile fiecărei întreprinderi, invocând economia de piață, cererea mare și oferta redusă. Creșterea prețului la benzină și motorină va amplifica aceste probleme.

În plus, toate produsele care implică transport și costuri operaționale vor deveni mai scumpe, deoarece în costurile de producție sunt incluși și carburanții. Astfel, efectul se propagă pe întreg lanțul economic, majorând prețurile în ansamblu dacă situația persistă.

Cât mai durează?

Iar situația o să persiste conform evaluărilor Dvs?

Putem doar să urmărim evoluția. Având în vedere cine conduce Statele Unite, nimeni nu poate prognoza cu exactitate cum va evolua situația, mai ales în Golful Persic. Există riscul ca și cealaltă strâmtoare din Marea Roșie să fie închisă de forțe pro-Iran, care susțin interesele Teheranului în Yemen. Prin Marea Roșie se transportă aproximativ 4 milioane de barili pe zi, iar alte 4–6 milioane trec pe rute alternative. Strâmtoarea Ormuz gestionează aproximativ 20 de milioane de barili zilnic, din care se exportă majoritatea. O parte a fluxului a fost redirecționat prin Marea Roșie - aproximativ 6 milioane de barili, iar iranienii au observat că această rută poate fi folosită, însă ar putea decide să închidă și cealaltă cale. Din acest motiv, nu se poate ști cu certitudine dacă criza se va prelungi sau nu.

Ce contramăsuri se pot lua?

Dar ce ar trebui să facă Guvernul de la Chișinău, Banca Națională ca să minimizeze efectele acestei crize?

Sunt mecanisme. La importul de benzină și motorină, adică aceste derivate ale petrolului, prețul depinde în mare parte de costurile de import, fără TVA și accize. Guvernul poate interveni pentru a minimiza aceste costuri. Reducerea accizei sau a TVA-ului ar genera un preț mai mic pe piață. Dar această măsură ar afecta veniturile Ministerului Finanțelor: aproximativ 66% din veniturile statului provin din TVA și accize. Astfel, ar fi necesar un echilibru între a minimiza prețurile și a asigura bugetul statului.

Pentru agricultori există, de asemenea, posibilitatea restituirii accizei, iar Guvernul a intervenit deja în acest sens. Este o măsură corectă, care ajută agricultorii să facă față situației, chiar dacă nu este suficientă pentru a acoperi toate nevoile lor. În orice caz, trebuie să înțelegem atât situația agricultorilor, cât și deciziile Guvernului și ale opoziției, fiecare având un rol în acest context complicat.

Cât de mare este riscul afectării costurilor de producție pentru fermieri și pentru companiile locale?

Costul motorinei va crește în lanț toate cheltuielile operaționale ale agricultorilor. Activitățile de semănat și toate procesele din sectorul agricol folosesc motorină ca input. Dacă prețul acesteia crește de la 20-22 la 28-30 lei, automat se vor majora și prețurile produselor finale: cereale, legume sau alte culturi.

Pe termen scurt, la ce evoluții ar trebui să fie atentă Republica Moldova, dacă războiul din Orientul Mijlociu se extinde?

Pe termen scurt, trebuie să fim extrem de prudenți în privința creșterii prețurilor la petrol. Dacă această criză se prelungește, trebuie să luăm în considerare ajustarea TVA-ului și a accizelor pentru produsele petroliere. Este important să controlăm direct prețurile de pe rafturi și să avem grupuri de lucru cu agenții economici pentru a discuta marjele de profit, astfel încât acestea să nu fie exagerate și să nu pună presiune pe cetățeni. Cele mai afectate vor fi gospodăriile cu venituri mici, care cheltuiesc peste 80–90% din resurse pe hrană. Chiar și o creștere minoră a prețurilor în magazine afectează direct populația, în special pensionarii.

De obicei, în situații de criză, mulți dau buzna în magazine și stochează produse acasă. Ar fi cazul acum ca oamenii să facă mai multe rezerve de hrană?

Nu! Panica ar avea efecte dramatice în această situație. Pandemia ne-a învățat multe lucruri. Dacă vorbim despre cumpărături, nu este cazul acum să dăm buzna în magazine. Avem suficiente produse. Respectiv, trebuie să fim calmi. Pentru gospodăriile casnice nu avem nevoie de stocuri mari, nu avem nevoie de sute de litri de benzină.

Problema este pentru agricultură și pentru costurile finale. Dacă criza se menține încă 2-3 luni, vom avea inflație. Ținta inflației în Republica Moldova, prognozată de Banca Națională, este de 4–5%. Diapazonul este de 3–6%. Pentru anul acesta, 2026, a fost o prognoză destul de bună, de 4,5%. Am crezut că poate anul acesta va fi liniștit pentru Republica Moldova, dar nu va fi. De aceea, dacă se va menține criza, noi vom avea inflație mare. Dacă criza va fi una moderată sau se va menține o lună, încă am putea ieși cumva din situație. Dacă se va menține două, trei luni sau jumătate de an, vom avea inflație mare.