Scandaluri noi şi crize vechi

Vînătoarea de”bogaţi” îşi intitulează DIE WELT editorialul publicat azi pe prima pagină. Autorul nu atribuie doar liderului partidului stîngii Oskar Lafontaine pornirea de a-i puneşi mai mult la plată pe cei „de sus” sau, cu alte cuvinte, pe cei bogaţi. Şi social democraţii par decişi ” să le ia mai mult sînge” celor care au salarii mari pentru a subvenţiona astfel cheltuielile sociale destinate „săracilor”.

Dar ce înseamnă bogaţi, ce înseamnă săraci? - se poate întreba pe bună dreptate cititorul. „Bogat” este un celibatar care pe lună are un salariu ce depăşeşte 3418 euro netto şi o familie de patru persoane care dispune de peste 7177 euro lunar. Cine însă cunoaşte costurile vieţii în Germania, îi va da dreptate comentatorului care întrevede rea voinţă în noile măsuri:aplicate ele s-ar dovedi şi contraproductive.

Economismul care domină actualitatea conţine elemente apte de a fi instrumentalizate propagandistic de care uzează partidul stîngii. Acesta - scrie WESTFÄLISCHE NACHRICHTEN revendică şi critică, se opune şi dezaprobă dar nici pînă în ziua de azi nu dispune de un program politic fundamental. El se hrăneşte din incompetenţa social-democraţilor crede LAUSITZER RUNDSCHAU şi… a marii coaliţii completează OSTSEE ZEITUNG ideea într-un editorial publicat pe marginea încheierii congresului acestei formaţiuni, şi conchide: cu protestele faţă de politica promovată de cei aflaţi la putere pot fi cîştigate voturi la urne dar nu poate fi practicară o Realpolitik, o politică pragmatică.

Actualitatea germană este traversată de un nou scandal, scos la iveală de revista DER SPIEGEL în portalul electronic la finele săptămînii şi care azi ţine capul de afiş:concernul Telekom şi-a spionat proprii manageri, consiliul de administraţie şi jurnaliştii de teama unor scurgeri de informaţii sensibile.

Or, scrie BADISCHE ZEITUNG, atunci cînd un concern căruia îi sunt încredinţate datele strict personale a milioane de utilizatori şi anume, abonaţii firmei, abuzează în stil mare de acest prerogativ, criza de încredere este copleşitoare.

Si chiar dacă responsabilii pentru protecţia consumatorilor avertizează asupra pericolului existent în internet de spargere cifrul datelor personale- notează NORDWESTZEITUNG - faptul că şi convorbirile telefonice sunt supravegheate conferă dezbaterilor o nouă dimensiune.

Statul ar trebui să intervină pentru a frîna tendinţa economiei ca slujindu-se de mijloacele tehnicii să forţeze tot mai mult barierele morale recomandă SCHWÄBISCHE ZEITUNG.

În sfîrşit o veste bună de pe scena politică externă: după şase luni de blocadă, Libanul are un nou preşedinte , în persoana ex- generalului Michel Suleiman, o figură integratoare care ar putea reconcilia ţara sfîşiată de războaie – speră LUXEMBURGER WORT cu un optimism temperat şi cu argumente convingătoare: fără o intervenţie dinafară,supranumita Elveţie a Orientului Apropiat, alias Libanul, patrie a creştinilor, suniţilor, şiiţilor, druzilor şi altor confesiuni –nu ar fi putut fi pacificat. El rămîne din păcate o minge în jocul puternicilor vecini ca Siria, Iran şi Israel conchide ziarul citat.

Critici severe la adresa politicii lui Berlusconi se fac auzite din paginile cotidianului spaniol EL PERIODICO. Premierului italian i se reproşează, pornind de la măsurile adoptate împotriva imigraţiei ilegale, grava lipsă de respect faţă de drepturile omului. Ziarul catalan atrage atenţia că alţii sunt factorii răspunzători pentru lipsa de securitate în marile oraşe ale Italiei:mafia în toate variantele sale locale şi regionale, corupţia şi o poliţie ineficientă.

Din Elveţia TAGES ANZEIGER întrevede în criza gunoaielor din Napoli un semnal de alarmă asupra pericolului ce pîndeşte întreaga Italie dacă aplicarea reformelor va mai întîrzia: în disperarea lo,r cetăţenii îşi vor face singuri dreptate într-un stat corupt şi absent. Berlusconi este conştient de acest pericol din care motiv şi-a ţinut şedinţa de cabinet în Napoli. Măsurile adoptate, satisfac aşteptările populaţiei dar nu vin de hac decît simptomelor nu şi cauzelor crizei.