Scandalul din USR arată cât de nedemocratice sunt formațiunile politice din România (SpotMedia.ro) | România | DW | 13.10.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Scandalul din USR arată cât de nedemocratice sunt formațiunile politice din România (SpotMedia.ro)

Partidele din România au un mare deficit de democrație.

Dacă priviți cu atenție modul în care se realizează listele de candidați la toate cele trei mari forțe politice, PNL, PSD și USR-PLUS, puteți înțelege mai bine de ce o întreagă națiune a ajuns la un moment dat să depindă de mediocritatea și corupția unui Liviu Dragnea, unei Viorica Dăncilă, unui Călin Popescu-Tăriceanu și alții ca ei.

Partidele din România sunt instituții arhaice și dictatoriale, dependente sută la sută de resursele financiare ale unor grupuri interesate să preia controlul statului. 

Cu foarte puține excepții, după 1990, nu a existat formațiune politică din România în care președintele de partid să nu se transforme într-un dictator al cărui singur obiectiv a fost să supraviețuiască la conducerea formațiunii, indiferent de rezultatele ei electorale, de administrare sau de guvernare. 

O excepție importantă a fost Corneliu Coposu, liderul PNȚ-CD, a cărui autoritate morală a modelat întreaga evoluție a partidelor istorice între 1990 și 1995 când a murit. Din păcate, forța și atitudinea sa au fost unice în peisajul politic, atât de unice încât nici propriul partid nu a supraviețuit.

Cu mai puțin de două luni înainte de alegerile generale, la USR-PLUS e în desfășurare o confruntare în ce privește candidaturile parlamentare, iar la PNL și PSD avem președinții celor două formațiuni, Ludovic Orban și Marcel Ciolacu, care tranzacționează numele de pe liste cu grupurile de putere din interiorul partidelor.

Aceștia mai anunță din când în când, pe surse, cine intră sau cine nu se mai regăsește pe liste.

Dan Barna: Mi se reproșează că n-am fost Liviu Dragnea. Orban e pragmatic, realitatea e diferită – Interviu video

În perioada votului uninominal, președintele de partid își pierduse mult din influență, numele candidaților veneau în plic de la baronul local, județ cu județ. Odată cu schimbarea sistemului de vot pentru parlamentare, președintele de partid și-a recăpătat autoritatea de șef și păstrător al listei de candidați. În ambele situații, în opinia mea, democrația de partid este aruncată la gunoi.

Ce înseamnă democrația de partid? 

Înseamnă, în esență, că fiecare membru are drept de vot în interiorul partidului și are dreptul să fie ales pe orice funcție în acea formațiune.

De ce s-ar înscrie cineva zdravăn la cap într-un partid politic din România dacă el nu are nici măcar drept de vot în respectiva formațiune și nu are nici dreptul de a fi ales? Are mai puțină importanță și perspectivă decât într-o ședință de scară de bloc.

Acest deficit de democrație la nivelul partidelor politice din România generează, în opinia mea, un influx de oameni dubioși, lipsiți de sisteme de valori, de atașamentul la o doctrină sau alta, de impostori sau, în cel mai bun caz, de carieriști superficiali, care văd în politică nu un serviciu public întors către societate, ci o modalitate de căpătuială rapidă.

Puteţi citi articolul integral AICI.