Scade încrederea în SUA

O anumită letargie se întrevede în societate, mai ales că marile partide nu răspund suficient de repede așteptărilor oamenilor. Încrederea românilor în instituțiile interne și internaționale este în scădere. Inconsistența liderilor politici, absența unei direcții coerente pentru ieșirea din criza economică, trendul ascendent al prețurilor, incapacitatea autorităților de a rezolva problemele din zona energiei și de a demonstra că familiile cele mai sărace din diferite comunități nu sunt lăsate în voia sorții sunt printre cauzele neîncrederii crescânde în autoritățile statului. Biserica rămâne, în schimb, pe primul loc cu 65 %, față de 70% anul trecut, dar Armata scade cu aproape 20%, ajungând aproximativ la nivelul Bisericii (Barometrul de securitate, noiembrie 2022). Cu toate acestea scandalurile cu preoți care își agresează sexual enoriașele sau cu episcopul filo-rus al Tomisulului par la prima vedere să aibă o anvergură mai mare decât cel care a dus la demisia ministrului Apărării, Vasile Dîncu.

Un sondaj INSCOP Research făcut la comanda Universității din București (decembrie 2022) indică o susținere chiar mai slabă pentru militari: doar 45% dintre români cred că Armata are capacitatea de a apăra România, aproape 30% consideră că militarii români nu ar putea apăra țara și mai mult de jumătate dintre intervievați nu se așteaptă ca, în cazul unei crize naționale, partidele parlamentare să urmărească interesul României. În ceea ce privește biserica, circa 40% susțin că atunci când au probleme, familia lor se bazează pe ajutorul comunității religioase din care face parte.

Poate că și  această schimbare din ultimii ani, mai ales în filosofia Bisericii Ortodoxe, de a face muncă socială îi determină pe atât de mulți români să aibă mai multă încredere în Biserică decât în autoritățile statului. Există, poate, și o nevoie de siguranță, pe care mulți oameni nu o regăsesc în stat și o caută în tradiții și în acele comunități pe care religia reușește să le formeze în anumite zone. Cel puțin parțial, conservatorismul care duce spre noua mișcare suveranistă se naște din neîncrederea oamenilor în stat și în marile formațiuni politice, care din punctul lor de vedere au eșuat în multe privințe, inclusiv în felul în care au negociat pentru România apartenența în familia occidentală.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este deocamdată singurul profitor al frustrărilor românilor pe plan intern și extern. Pericolul creșterii acestor nemulțumiri apare într-un studiu recent făcut de Școala Națională de Studii Politice și Administrative (Center for Civic Participation and Democracy-SNSPA, septembrie 2022). Una dintre concluziile acestei cercetări este că „atitudinea populistă și votul pentru AUR devin predictori pentru încrederea în Rusia”. Din datele acestui sondaj rezultă că votanții PSD, PNL, USR sunt majoritar pro-Vest și doar cei care intenționează să pună ștampila pe AUR se află mai aproape de atitudinile pro-rusești. Totuși, inclusiv în rândurile acestora susținerea pentru Rusia a scăzut serios în 2022 (17% anul acesta, față de 30% anul trecut). Oricum, cei care nu urmăresc știrile, tinerii care nu-și găsesc un loc de muncă, așa numitele gulere albastre (muncitori și cei care fac munci necalificate) și maghiarii sunt mai predispuși să treacă de partea Moscovei, decât ceilalți. Nu e neapărat surprinzător că ungurii ardeleni, altădată mult mai pro-occidentali decât românii, au schimbat macazul, pentru că ei s-au obișnuit în ultimii ani să urmărească posturile de televiziune de la Budapesta, iar propaganda făcută de premierul Viktor Orban și partidul său, are efecte.

Tinerii sub 30 de ani și pensionarii de peste 60 de ani sunt cei mai entuziaști susținători ai NATO și ai Statelor Unite. Chiar și votanții cu tendință populistă au încredere în proporție de peste 60% în Alianța Nord-Atlantică, iar 40% încă merg pe mâna Uniunii Europene. Războiul din Ucraina i-a trezit la realitate pe mulți dintre admiratorii Moscovei, care au trecut potrivit acestui studiu de partea Vestului.

Creșterea lentă, dar continuă a partidului AUR, ar putea sugera, însă, că există un soi de spirală a tăcerii, adică mulți oameni ar putea avea opinii diferite față de cele pe care le exprimă, fiindcă le e teamă sau se simt inconfortabil să fie în contradicție cu majoritatea. O astfel de discrepanță pe fondul scăderii generale a încrederii în SUA, NATO și UE ar putea avea efecte neașteptate, dacă partidele tradiționale nu intră într-o logică a strategiilor serioase pentru România.